Concesionarea, o solu�ie pentru a stopa degradarea monumentelor istorice

• rďż˝mďż˝ne de vďż˝zut c��i amatori se vor arďż˝ta interesaďż˝i de a investi ďż˝ntr-o astfel de afacere

Guvernul preg�te�te o ordonan�� de urgen�� privind concesionarea monumentelor istorice, prin trecerea lor �n administrare �i folosin�� privat� pe o perioad� determinat�. Potrivit proiectului, operatori priva�i sau nonguvernamentali ar urma s� preia anumite edificii pe o perioad� de maximum 49 de ani, cu obliga�ia de a le consolida, pun�ndu-le �n eviden�� valoarea cultural� �i istoric� �i folosindu-le ca surse de venituri din turism sau din alte activit��i, �n func�ie de profilul monumentului sau zonei respective.
„Este o idee mai veche, ďż˝ncďż˝ din vremea cďż˝nd la conducerea Ministerului Culturii era Ion Caramitru. Sďż˝nt foarte multe cazuri, mai ales ďż˝n mediul rural, unde bugetele locale nu permit lucrďż˝ri de anvergurďż˝ privind reabilitarea monumentelor. Concesionarea lor ar fi o soluďż˝ie. Deci este o idee bunďż˝, ďż˝i, mai ales, europeanďż˝, pentru cďż˝ ďż˝n Europa sďż˝nt foarte multe castele, hanuri ďż˝i alte obiective istorice care au fost fie concesionate, fie vďż˝ndute unor proprietari care pot sďż˝ le ďż˝ntreďż˝inďż˝. Fireďż˝te, nu vor fi concesionate bisericile sau mďż˝nďż˝stirile catalogate drept obiective de patrimoniu, ci doar acele monumente istorice care se preteazďż˝ la aďż˝a ceva, hanurile, de exemplu. Doar persoanele interesate sďż˝ concesioneze un monument nu fac efortul financiar de dragul artei, ci ca sďż˝ obďż˝inďż˝ profit. Avem cďż˝teva monumente istorice care ar putea fi concesionate, cum ar fi Hanul de la ďż˝erbeďż˝ti sau Casa Semaca din Piatra Neamďż˝“, a afirmat Adrian Alui Gheorghe, directorul Direcďż˝iei pentru Culturďż˝, Culte ďż˝i Patrimoniu Cultural Neamďż˝.
Hanul de la �erbe�ti, din care nu au mai r�mas dec�t ni�te pere�i de piatr� nefasonat�, a fost zidit �n timpul domniei lui Vasile Lupu, care ar fi stabilit aici loc de popas pentru c�ru�ele negustorilor �i pentru ol�cari. Vechiul drum se oprea �n fa�a hanului cu intrare monumental� �i por�i grele, ghintuite. �n dreapta, trei �nc�peri ocupau mai mult de jum�tate din latura de r�s�rit, iar �n st�nga, pe aceea�i lungime, erau alte dou� camere �i intrarea boltit� a unui beci, r�m�n�nd astfel spre nord - de o parte �i de cealalt� a zonei centrale - spa�iul necesar pentru ad�postirea cailor. Acoperi�ul a ars �n timpul primului r�zboi mondial, fiind ref�cut dup� aceea. Hanul a func�ionat p�n� la �nceputul anilor 50, c�nd a fost abandonat �i l�sat s� se ruineze, toate �ncerc�rile de restaurare de p�n� acum e�u�nd din lips� de fonduri.
Casa Albu-Semaca, o cl�dire cu etaj, zidit� pe la jum�tatea veacului XIX, este situat� pe strada �tefan cel Mare, �n fa�a Parcului Cozla. Ea se individualizeaz� �n ansamblul construc�iilor din jur prin orientarea �i arhitectura sa. Parterul corpului principal are �nf��i�area unui portic pe ale c�rui coloane se sprijin� prispa (�n stil rom�nesc) a etajului. Sub acest aspect, casa Albu-Semaca poate fi considerat� ca un exemplu tipic de conciliere arhitectural� a noilor tendin�e urbanizant-moderne cu tradi�ia vechilor construc�ii �n lemn. Ulterior, construc�ia a fost amenajat� ca internat pentru elevi �i mai apoi ca un complex de ateliere pentru practica �colar�.