M�N�STIREA EROILOR
• M�n�stirea Sf�nta Cruce, ctitorie a marelui duhovnic Ilarion Argatu si a fiului s�u, preotul Alexandru, este ridicat� �n memoria celor peste 14.000 de ostasi c�zuti �n p�durile din apropierea comunei Brusturi • �n cel de-al doilea r�zboi mondial, �n zon�, dup� 23 august 1944, a avut loc o ambuscad� teribil�, ostasi morti fiind rom�ni, rusi, germani si se pare unguri • �n curtea m�n�stirii se afl� un monument pe care s�nt �ncrustate �n piatr� c�teva cuvinte emotionante: „Trec�torule, mergi si spune lumii c� noi am murit aici ap�r�nd patria. Ne-am stins printre str�ini, departe de cas� st�nd cu arma �n m�n�. Ne-am pr�busit loviti de moarte, sub negru giulgiu de t�r�n� si cum nici cruci n-avem la capul nostru, dragi urmasi, �n rug�ciune m�car un g�nd, p�strati-ne din c�nd �n c�nd“ • M�n�stirea Sf�nta Cruce, din comuna Brusturi, aflat� la vreo 10 km �n inima codrilor, este ridicat� pe locul unei cumplite b�t�lii din cel de-al doilea r�zboi mondial, �n care au murit peste 14.000 de soldati rom�ni, nemti, rusi si se pare maghiari. �n memoria acestor eroi necunoscuti c�zuti f�r� o cruce la c�p�t�i, marele duhovnic Ilarion Agatu a ctitorit, �mpreun� cu fiul s�u Alexandru, l�casul cu hramul �n�ltarea Sfintei Cruci, mare s�rb�toare ortodox� pr�znuit� �n fiecare an pe 14 septembrie. P�rintele Ilarion Argatu avea o afinitate fat� de tot ce era legat de armat�, fiindc� dup� terminarea facult�tii Teologice la Cern�uti a urmat cursurile Scolii Militare din Bac�u. De aici probabil si dorinta sa de a face mai mult pentru vesnica pomenire a eroilor militari care au transformat p�durea de la Brusturi �ntr-un adev�rat cimitir �ntins prin p�duri. Initial, �n aceast� zon� a existat doar un morm�nt, str�juit de o cruce de piatr�, �n care fuseser� �ngopate simbolic osemintele unui ostas necunoscut. Ulterior, s-a f�cut o troit� de lemn, care amintea despre jertfa celor 14.000 de eroi, iar �n 1992 s-a pus piatra de temelie a schitului, aflat la acea vreme sub obl�duirea M�n�stirii Bistrita. C�tiva ani mai t�rziu, �n 2007, schitul cu 12 vietuitori a fost ridicat la rang de m�n�stire de sine st�t�toare, fiind subordonat direct Mitropoliei Moldovei. Asez�m�ntul monahal, desi relativ nou, a intrat deja �n circuitul turistic ecumenic, chiar dac� este mai retras. Pelerinii care str�bat codrii din Brusturi pe drumul forestier ce duce la m�n�stire, s�nt ghidati din loc �n loc de troite cu M�ntuitorul r�stignit pe cruce. Dup� c�tiva kilometri str�b�tuti prin s�lb�ticie, se deschide �n fat� imaginea asez�m�ntului, cu turlele albe ale clopotnitei str�lucind �n lumin�. Curtea nu este prea mare si atrage atentia biserica din lemn, asem�n�toare celor maramuresene. „Biserica este f�cut� din lemn de stejar, cu fresc� �n interior, o pictur� realist� foarte frumoas�. �n exterior s-a dat o m�n� de lut cu sipc�, ca s� fie c�lduroas�, fiind acoperit� cu sindril�, f�cut� la circular, dat� cu ulei“, povesteste staretul Efrim Ciobanu, gata s�-si asume rolul ghidului pentru orice pelerin care trece pragul m�n�stirii.
P�durea cu schije
Demersul jurnalistic al gazetarilor de la Monitorul �n documentarea la m�n�stirea amintit� l-a avut drept ghid pe inginerul Traian Humulescu, seful Ocolului Silvic T�rgu Neamt, c�ruia �i multumim pentru ajutorul acordat. De la acesta am aflat c� urmele confrunt�rii ce a avut loc �n zon� �nc� se mai g�sesc si ast�zi. „P�durile din zona Brusturi si Nemtisor s�nt administrate de Ocolul T�rgu Neamt. Ani si ani la r�nd oameni de-ai nostri sau s�teni care participau la diverse activit�ti forestiere ne spuneau c� au g�sit elemente de munitie, aici fiind vorba de diverse proiectile, grenade sau arme pe care timpul si-a pus amprenta. Ca s� nu mai vorbim de r�m�site umane. Multe dintre ele au fost str�nse si �ngropate crestineste cu diverse ocazii, dar mai ies si acum la lumin�. Semn c� b�t�lia a fost crunt� este si faptul c� lemnul din codrii din preajma m�n�stirii nu a putut fi folosit �n anii din urm� dec�t pentru foc. Nu putea fi debitat �n sistem industrial pentru c� trunchiurile erau pline de schije �n urma bombardamentelor de artilerie. V� dati seama ce se putea �nt�mpla dac�, de exemplu, p�nza unui gater «musca» dintr-o schij�“, a declarat inginerul Humulescu. Alte am�nunte am aflat si de la staretul Ciobanu. „Aceast� biseric� a fost ridicat� fiindc� �n jurul sf�ntului l�cas s�nt peste 14.000 de eroi �ngropati. Aici, �n al doilea r�zboi mondial, a fost o ambuscad� cumplit�. S-a dat ordin ca rom�nii s� treac� de partea rusilor. Rom�nii cu nemtii erau undeva �n creasta Nemtisorului, iar rusii veneau de undeva dinspre Boroaia, Suceava. S-au �nt�lnit toti �n jurul acestui sf�nt l�cas si a fost un m�cel, c� nu s-a mai stiut cine �n cine trage. Tr�geau unii �n altii de fric� s� nu trag� ceilalti. Spun martorii de atunci c� p�r�ul care curge pe l�ng� m�n�stire era rosu de at�ta s�nge v�rsat. Si urmele r�zboiului s-au cunoscut mult mult timp. Sase luni s-au c�utat si s-au pl�ns mortii. Armata a luat apoi m�suri, patru ani a detonat si a cules munitie de prin aceste locuri. Era o zon� foarte periculoas�, minat�“, relateaz� p�rintele Efrim Ciobanu.
Planuri multe
La initiativa acestuia si a primarului din Brusturi, Eugen Vr�jitoru, �n curtea m�n�stirii a fost ridicat si un monument, cu dou� tunuri de o parte si de cealalt�. „Am scris si c�teva cuvinte, asa �nc�t pelerinul care vine s� afle ce a fost aici, s�-i pomeneasc� pe cei c�zuti si m�car s� spun� o rug�ciune �n g�nd - Dumnezeu s�-i ierte! - c� s-au jertfit pentru patrie si pentru neam“, a precizat staretul. Cuvintele �ncrustate �n placa de marmur� s�nt emotionante: „Trec�torule, mergi si spune lumii c� noi am murit aici ap�r�nd patria. Ne-am stins printre str�ini, departe de cas� st�nd cu arma �n m�n�. Ne-am pr�busit loviti de moarte, sub negru giulgiu de t�r�n� si cum nici cruci n-avem la capul nostru, dragi urmasi, �n rug�ciune m�car un g�nd, p�strati-ne din c�nd �n c�nd“. �n spatele monumentului s-a construit un corp nou de chilii unde zilele trecute o echip� de muncitori lucra de zor la finisaje. Nu lipsesc termopanele, iar cl�dirile au un aer modern si chiar cochet, desi s�nt ridicate �n mijlocul naturii s�lbatice, destul de departe de zonele locuite. Planuri de viitor s�nt multe, dar faptele trebuie s� vorbeasc�, spune p�rintele staret, care se �mparte �n aceast� perioad� �ntre slujbele specifice postului, supravegherea lucr�rilor si drumurile �n interesul m�n�stirii. „Avem foarte mult de lucru la st�retia nou�, am ridicat-o, am acoperit-o, dar este mult de lucru la finisaje, la interioare, dotare cu mobilier. Cu ajutorul lui Dumnezeu, al oamenilor, al silvicului, s-ar putea s� facem chiar un iaz la m�n�stire si poate un cerd�cut frumos cum am v�zut la M�n�stirea Horaita, unde am stat 6 ani. Mi-as dori s� fac din M�n�stirea Sf�nta Cruce o a doua Horait�“, m�rturiseste protosinghelul Efrim Ciobanu.
„P�rintele Ciprian Zaharia mi-a spus c� acolo este nevoie de munc�“
Staretul Ciobanu este de loc din Bucovina si s-a c�lug�rit la 18 ani, doi ani mai t�rziu fiind hirotonit preot. Acum are 34 de ani, dar era si mai t�n�r c�nd staretul M�n�stirii Bistrita, p�rintele arhimandrit Ciprian Zaharia, l-a �ns�rcinat s� duc� la bun sf�rsit opera �nceput� de p�rintele Ilarion Argatu si fiul acestuia, preotul Alexandru, parohul bisericii din Boroaia-Suceava. „M�n�stirea Sf�nta Cruce era schit c�nd am venit eu, era sub obl�duirea M�n�stirii Bistrita. Eram econom acolo si p�rintele Ciprian Zaharia, un mare staret si duhovnic al zilelor noastre, trecut la cele vesnice - Dumnezeu s�-l ierte!- mi-a spus, prin 2000, c� trebuie s� m� duc la M�n�stirea Sf�nta Cruce, c� acolo este nevoie de munc� si de un om gospodar, care s� stie s� ridice, s� construiasc�. Iar de atunci am petrecut tot �n ascultare si rug�ciune, cum spune si Sf�nta Scriptur�, Evanghelia, c� «cel ce vrea s�-mi urmeze Mie, s�-si ia crucea si s� vin�»“, a sintetizat staretul Efrim Ciobanu. Nu-si face probleme �n privinta resurselor m�n�stirii, las� aceste lucruri �n seama lui Dumnezeu, care a trimis totdeauna la timp ajutorul de care a avut nevoie, fie c� era vorba despre constructiile din curtea m�n�stirii sau despre traiul zilnic al celor 12 c�lug�ri c�t num�r� obstea monahal�. Bucatele nu lipsesc, trapeza m�n�stirii este permanent deschis� at�t pelerinilor ocazionali c�t si credinciosilor care vin �n num�r mare duminica si la s�rb�tori. Chiar de la �nceput staretul dorise ca m�n�stirea s� ofere tuturor credinciosilor m�car o ciorb� cald�, dup� slujb�, dac� nu vor fi alte posibilit�ti. Dar cu timpul, multi oameni au �nceput s� fac� praznice la acest l�cas si �n prezent se fac chiar program�ri, fiind si c�te dou� mese de pomenire �ntr-o duminic�, fapt care vine �n sprijinul m�n�stirii. Chiar dac� e mai retras, asez�m�ntul nu duce lips� de credinciosi si biserica e mai tot timpul plin� la s�rb�tori. Pe l�ng� credinciosii din Brusturi, mai vin peste deal locuitori din satul Nemtisor, comuna V�n�tori, precum si din localitatea sucevean� �nvecinat�, Boroaia.
Ilarion Argatu, o viat� zbuciumat�
P�rintele Ilarion Argatu s-a n�scut la data de 2 august 1913 �n satul Valea Glodului, comuna Vulturesti (judetul Suceava), �ntr-o familie ai c�ror �naintasi fuseser� siliti s� se refugieze din Maramures, �n secolul al XVIII-lea, pentru a-si p�stra credinta ortodox�. Tat�l s�u, Alexandru, a fost, timp de 16 ani, primar �n comuna Valea Glodului, iar dup� ce a r�mas v�duv s-a c�lug�rit la M�n�stirea Neamt, loc unde se odihneste ast�zi. Ioan Argatu, dup� ce a absolvit Seminarul din Dorohoi a urmat cursurile Facult�tii Teologice din Cern�uti si Scoala Militar� din Bac�u, obtin�nd gradul de sublocotenent. S-a �nrolat �n armat�, fiind trimis ofiter �n cadrul unit�tii de gr�niceri de la Careii Mari, la granita cu Ungaria. La 10 noiembrie 1940, se c�s�toreste cu Georgeta, fiica preotului Sebastian Mih�ilescu din Oniceni, judetul Suceava. Din c�s�torie rezult� cinci copii (Stefan, Gabriela, Alexandru - unul din ctitorii M�n�stirii Sf�nta Cruce de la Brusturi -, Ioan si Ana). Dup� c�s�torie renunt� la cariera militar� si este hirotonit preot la Parohia Oniceni, iar �n 1946 este trimis de Mitropolitul Moldovei, Irineu Mih�lcescu, la Parohia Boroaia, pentru a ridica biserica din acel sat, a c�rei constructie stagnase de 22 ani. Devenit incomod pentru regim pentru c� dorea s� ridice o biseric�, autorit�tile i-au interzis s� mai primeasc� lume la casa sa, i s-a impus s� scurteze slujba, �n asa fel �nc�t, duminica dimineata la ora 9 s-o termine, s� se prezinte la sedintele de partid, organizate special la prim�rie si s� �ndemne lumea s� mearg� la c�mp. Deoarece nu a tinut cont de aceste „sfaturi“ autorit�tile l-au declarat potrivnic regimului si dusman al poporului. S-a �ncercat arestarea sa, dar preotul a reusit s� fug� si s� se ascund� la p�rinti, �n Valea Glodului, �ntr-o magazie, c�reia i-a construit un perete fals, tr�ind ani de zile f�r� sob�, f�r� pat si f�r� s� vad� lumina zilei. A urmat o condamnare pe viat� �n urma acuzatiei c� ar fi fost „organizator de complot contra statului“. Totusi, �n 1964 a fost gratiat iar pe 13 februarie 1965 militia �l descoper�, dup� ce 16 ani a stat ascuns. Ani de zile a refuzat s� se �nscrie �n PCR si a reusit s� ridice biserica din Boroaia. �n anul 1972, p�rintele Argatu a r�mas v�duv si, �n anul urm�tor, �n ianuarie, s-a c�lug�rit la M�n�stirea Antim din Bucuresti, lu�nd numele de Ilarion. A petrecut, apoi, c�tiva ani la M�n�stirea C�ld�rusani, iar ultimii 19 ani din viat� i-a tr�it la M�n�stirea Cernica, unde a fost duhovnicul �ntregii comunit�ti de c�lug�ri. Dup� 1990 a fost chemat �n Germania, Franta, Belgia si SUA, unde devenise celebru pentru harul s�u de exorcist, efectu�nd slujbe. A trecut la cele vesnice pe 11 mai 1999, la 86 ani. A cerut s� fie �nmorm�ntat la Boroaia, acolo unde a ridicat o frumoas� biseric�. �n mai 2006, trupul arhimandritului a fost dezgropat dup� datin� si s-a descoperit c� este aproape intact.
|