Gazul ca pretext
Pre�edintele Putin, un fost colonel KGB str�lucit - la fel de str�lucit, probabil, ca �i omologii s�i vestici ajun�i la pre�edin�ie din structurile de informa�ii - a f�cut, �n cursul anului trecut, o declara�ie la care publicul nu a fost foarte atent. Putin considera destr�marea URSS drept „cea mai mare catastrof� geopolitic� a secolului“. Rusia a pierdut nu doar ie�irea la mare �i teritorii ori suprema�ia militar� a lumii, Rusia a pierdut �n ultimele decenii ale secolului XX mult mai mult. Rusia a pierdut un imperiu, �n vreme ce harta Europei �i a Orientului Mijlociu s-a redesenat, �n ciuda eforturilor sale. Am asistat - asist�m - la un alt fel de r�zboi rece a c�rui ferocitate este reflectat�, de�i nimeni nu o spune explicit, �n explozia de terorism interna�ional. Redefinirea conceptului de r�zboi -drept considerat a apar�ine, p�n� acum, legal, numai statelor- ilustreaz� �i situa�ia de acum. R�zboiul s-a mutat �n zone neconven�ionale: controlul resurselor sau manipularea unor focoase umane. �ncle�tarea de acum - s� nu ne facem iluzii, ceea ce vedem azi are r�d�cini ad�nci - arat� c� s-a intrat �ntr-o alt� etap� a noului r�zboi rece.
Rusia folose�te azi un plan vechi, structurat de inteligen�ele feroce care ne-au modelat �i nou� istoria: toate resursele din Uniune aveau un cap�t de control la Moscova. Economia fostelor ��ri satelite este astfel modelat� �nc�t, undeva, pe traseu, s� existe mereu un robinet „made in“ Moscova, fie c� e vorba de gaz metan, petrol, electricitate, lemn sau metale rare.
A�a c� Rusia, deranjat� pe multiple planuri, a tr�ntit un pumn zdrav�n �n robinetul cu gaz metan. Pantoful rusesc tr�ntit c�ndva cu grosol�nie calculat� �n masa tratativelor de la ONU �i are ast�zi echivalentul �n manevrarea elegant� a robinetului cu gaz metan care �nc�lze�te Europa.
Uniunea European� - cea mai bine integrat� structur� politic� �i cultural� din lume, �n acest moment, cu economii care ar putea s� se echilibreze relativ rapid - este un pol de putere cu at�t mai nedorit, cu c�t se apropie mai mult de Moscova. Chiar dac� �n interiorul UE exist� tendin�e de echilibrare - nu e o �nt�mplare efortul Austriei de a cump�ra at�t Petrom, c�t �i BCR, �i asta doar �n Rom�nia - fa�� de preeminen�a Fran�ei �i a Germaniei, structura este tot puternic�. Dargazul ar putea fi, iat�, o p�rghie de presiune semnificativ� �i un factor de negociere.
UE, ca putere, deranjeaz�: „�nghite“ �i ��rile Baltice, �i Rom�nia, �i Bulgaria! O Ucrain� cu alegeri manipulate mai bine din alt� parte dec�t din Rusia, deranjeaz�. Despre un Irak devenit teatru de r�zboi �i cu petrolul controlat de americani, nici nu mai vorbim. S� ad�ug�m baze militare americane certe �n Rom�nia, ca �i declara�iile - aparent n�stru�nice- ale pre�edintelui B�sescu despre o integrare europeano-american� a Republicii Moldova, drept �n coasta armatei ruse�ti, bine �n�epenite de un deceniu �n Transnistria. Ba�ca declara�ia referitoare la „Marea Neagr�, lac rusesc“.
Pre�ul impus la gaz metan ��rilor vecine descrie destul de exact situa�ia geopolitic�. Un cerc tot mai str�ns peste pieptul Rusiei care pare s� fi decis, spre finalul lui 2005, s�-�i joace altfel c�r�ile: re-na�ionalizarea unora dintre companiile strategice �i folosirea lor ca p�rghie de negociere politic�.
Faptul c� Putin a dat u�or �napoi �n ultimele dou� zile arat� �ns� c� �i adversarii s�i �i �in bine p�rghiile proprii �n m�ini. Nu e de crezut c� Rusia �i dore�te �n fa�� un zid diplomatic compact, de care s�-�i pocneasc� �easta. Amenin�area Ucrainei - dispus� s� creasc� pre�ul chiriei pentru flota ruseasc� plasat� la Sevastopol, un punct strategic important - arat� o carte nepl�cut� de jucat pentru to�i cei implica�i. Dar valoroas�.
�i undeva, �n acest decor, ne afl�m �i noi. Ca de obicei, cu factura istoric� a gazului metan �n m�n�. �i cu pu�inele resurse r�mase, de v�nzare.
|
Autentificare
