 AFACEREA „RADARUL“
• cele trei camere de supraveghere video de pe DN 15 „lucreaz�“ pentru buzunarul unei firme private • �n contul societ�tii Codec Spa Cluj, intr� 60% din valoarea amenzilor �ncasate • de diferent� -40%, se bucur� bugetele consiliilor locale Dumbrava Rosie si S�vinesti • politistii se bucur� c� supravegheaz� traficul, primarii c� primesc banii, chiar dac� o firm� privat� obtine cel mai bun profit • Cine ar fi putut s� cread� c� 60% din valoarea unei amenzi, pe care o pl�testi pentru dep�sirea limitei legale de vitez�, intr� �n contul unei firme private? Cu sigurant� putini. Ei bine, cele trei camere de monitorizare a traficului, amplasate recent pe DN 15, dou� �n Dumbrava Rosie si una �n S�vinesti, lucreaz� de zor pentru contul unei firme private din Cluj, Codec Spa. Iar situatia este valabil� pentru toat� tara, firma respectiv� fiind cea care, pe baza unor asocieri �n parteneriat public-privat, au montat mai multe astfel de sisteme de supraveghere. �n cazul judetului Neamt, ordinul, spun politistii, a venit de sus, de la ministerul de resort. „Cele dou� prim�rii au �ncheiat contracte cu firma respectiv�. Este vorba de parteneriate public-privat, cu clauze de ambele p�rti. Noi nu am avut nici o treab� �n aceast� poveste, singurul lucru pe care �l facem fiind acela de a �ntocmi procesele verbale de contraventie. S�ntem bucurosi c� au fost montate aceste camere de supraveghere, mai ales c� �n zona respectiv� de-a lungul timpului s-au �nregistrat foarte multe accidente rutiere grave“, ne-a declarat un ofiter nemtean.
Primari multumiti
Primarii celor dou� comune „�nzestrate“ cu radare fixe s�nt multumiti c� bugetul localit�tilor pe care le conduc au de c�stigat. Ion Gr�dinaru, primarul din Dumbrava Rosie sper� c� va reusi s� mai asfalteze din str�zile comunei cu banii de pe amenzi. „Exist� o hot�r�re de consiliu local privind montarea acestor camere, iar consilierii au fost de acord. 40% din �ncas�rile din amenzi ne revin nou�, restul de 60% va merge la firma care le-a montat. Noi nu am investit nici un leu. Procesele verbale vor fi �ntocmite de politisti, iar �ncas�rile vor fi f�cute la buget. Este un lucru bun, pentru c� vom avea mai multi bani pe care vrem s�-i folosim pentru asfaltarea str�zilor“, a declarat Ion Gr�dinaru.
Alesul oamenilor din S�vinesti, Dorin Horciu, spune c� i s-a p�rut procentul alocat comunei destul de mic, �ns� consilierii au fost de acord �n cele din urm�, mai ales c� urmau s� vin� niste bani f�r� nici un efort. „Noi am primit adrese de la Politie �n care ni se recomanda acest contract. Procentul ce ne revine nou�, din valoarea amenzilor �ncasate este de 40%, restul merg�nd la firma din Cluj. Bine�nteles c� aceste calcule se fac dup� ce se scad cheltuielile cu consumabilele. Pentru noi este o treab� foarte bun�, pentru c� mai �ncas�m niste bani la buget. De asemenea, am �nteles, desi nu-mi amintesc exact, aceste camere vor intra �n proprietatea prim�riei dup� 3 sau 5 ani de functionare. Tocmai de aceea am si fost de acord cu procentul de 60% pentru ei. C�t priveste siguranta rutier�, s� nu uit�m c� �n aceast� zon� au fost foarte multe evenimente grave. Asa c� aceste c� aceste camere contribuie serios la siguranta traficului“, a declarat primarul de S�vinesti.
C�stiguri fabuloase pentru firma clujean�
Un calcul simplu arat� c� societatea clujean� care a montat aceste camere de supraveghere, are c�stiguri fabuloase. Si o s� ne limit�m la a face un calcul simplu doar pentru cele trei camere montate �n Neamt. �n primele 36 de ore de functionare, radarele fixe au surprins 1.100 de vitezomani. Asta ar �nsemna, dac� lu�m �n calcul amenda minim� pentru dep�sirea vitezei, c� cele 36 de ore de functionare au adus amenzi �n valoare total� de aproximativ 600 de milioane de lei. Merg�nd mai departe cu socotelile, vom vedea c� 60% din aceast� sum� �nseamn� 360 de milioane de lei. Si asta, �n doar 36 de ore de functionare. Este clar c� lansarea acestui sistem de monitorizare prin radar a traficului rutier a generat o afacere urias� la nivel national. Oficial, mai marii de pe la Bucuresti au declarat c� a fost aleas� aceast� variant�, pe motiv de lips� disponibil �n contul ministerului. Cu alte cuvinte, ministerul se pl�nge c� nu are bani s� investeasc� si las� o firm� privat� s� fac� o afacere de zeci de milioane de euro. Mai c�stig� ceva comunit�tile locale unde s�nt amplasate camerele video. Dar, dincolo de aceste aspecte discutabile, este cert c� vor sc�dea num�rul de accidente din zonele supravegheate electronic pentru c� soferii stiu deja c� trebuie s� calce fr�na pentru a respecta viteza maxim� admis� pe aceste sectoare. Cine n-o face este penalizat si la puncte si la buzunar.
Nota Redactiei: Astept�m opinii ale cititorilor pe site-ul Monitorului sau la redactie pe tema acestui subiect, cu mentiunea c� ele vor fi publicate �n ziar. �ntrebarea care se pune este dac� poate fi normal� o asociere public-privat din care o firm� s� c�stige enorm.
|