 „AM UDAT CU S�NGE EUROPA“
• veteranii si urmasii veteranilor de r�zboi din Farcasa mai sper� c� vor intra �n posesia p�durilor ce li se cuvin • circa 60 de cet�teni din satele Stejaru, Farcasa, Frumosu, Popesti si Busumei au trimis o scrisoare deschis� Prefecturii • conducerea institutiei �i asigur� pe oameni c� problema lor se va rezolva cur�nd • Una dintre cele mai grele probleme ale cet�tenilor de pe Valea Muntelui, care de ani de zile asteapt� s� �si primeasc� p�durile cuvenite, va intra �n linie drept� si va fi solutionat�. Este vorba despre cei trecuti pe celebrele deja „Tabele din ‘45“, �n baza c�rora ar urma s� fie �mpropriet�riti cu p�n� la cinci hectare de p�dure. P�n� acum acest lucru nu s-a �nt�mplat �ntruc�t membrii comisiei judetene care ar fi trebuit s� dea ultimul aviz si-au ar�tat muschii si au uzat de o cale legal� - anularea hot�r�rilor locale. Doar c� de dou� s�pt�m�ni, cei de la judet si-au schimbat optiunea si singuri renunt� la atacul la care au pornit si prin care nu a f�cut dec�t s� �i pun� pe oameni de drumuri, s� �i oblige s� cheltuiasc� bani si s� �i forteze s� vad� cum din p�durile lor se t�ie cu nemiluita, f�r� ca ei s� aib� dreptul la m�car o creang�.
Vorbe de suflet
Zilele trecute, 60 de cet�teni din comuna Farcasa s-au adresat Prefecturii, ca „instant�“ care ar putea schimba ceva din deciziile anterioare: „S�ntem un grup de veterani si urmasi ai veteranilor din cel de-al doilea r�zboi mondial, locuitori ai comunei Farcasa. Am r�mas foarte putini pentru c� unii �si dorm somnul de veci departe de tar�, iar altii, care au sc�pat de ororile r�zboiului au trecut �ntre timp �n lumea celor drepti. �ntre 1941-1945 am luptat pentru eliberarea str�vechilor teritorii rom�nesti - Basarabia, Bucovina si Transilvania - ocupate de invadatori, am udat cu s�ngele nostru Europa, de la Stalingrad si p�n� �n Muntii Tatra, �n numele drept�tii si adev�rului. Ne-am f�cut datoria fat� de neam, credint� si glia str�bun�, asa cum au f�cut dintotdeauna oamenii acestor locuri, f�r� a pretinde nici un fel de r�splat�, iar guvernul de atunci a hot�r�t s� ne �mpropriet�reasc� cu p�n� la cinci hectare de p�dure, adopt�nd Legea 187/1945. Au urmat anii dictaturii comuniste, c�nd aceast� lege a fost neglijat� si multi dintre cet�tenii acestei t�ri au fost deposedati �n mod abuziv de unele dintre bunurile si propriet�tile lor. Evenimentele din ‘89 ne-au readus speranta �ntr-o lume mai bun� si �ntr-o conducere mai �nteleapt�, mai apropiat� de popor, care avea s� repare nedrept�tile trecutului. Din p�cate pentru noi, aceste sperante nu s-au �mplinit. �n ciuda hot�r�rii comisii Locale Farcasa de aplicare a legilor funciare, comisie care a validat dosarele noastre, Comisia Judetean� a invocat tot felul de motive pentru nepunerea noastr� �n posesie. S�ntem b�tr�ni si bolnavi, singuri si �ncercati de s�r�cie. Nu avem nici putere si nici mijloacele financiare de a bate la usi care r�m�n mereu �nchise. Pe baza acelorasi tabele �ntocmite �n 1945, �n baza Legii 204/2004, Comisia Judetean� a validat peste 500 de dosare, iar cet�tenii care au cerut reconstituirea dreptului de proprietate au fost pusi �n posesie �n 2006-2007. Cererile prin care solicit�m si noi reconstituirea dreptului de proprietate �n baza Legii 193/2007 au fost depuse �n termenul legal prev�zut, am depus aceleasi documente, ca si cet�tenii care au fost pusi deja �n posesie. Regimul comunist «a uitat» de drepturile noastre ca pedeaps� la participarea noastr� la campania din est. Guvernele care au urmat dup� 1989 au uitat de sacrificiul nostru si ne-au umilit sistematic. Cerem s� ni se fac� si nou� dreptate asa cum s-a procedat cu urmasii unor mari familii nobiliare de pe Valea Bistritei. Dac� pe documentele lor de familie si pe c�rtile de vizit� acestea au ca semn al vechimii si puterii blazoanele, noi avem ca blazon cinstea, credinta, r�bdarea si buna cuviint�“, se precizeaz� �n scrisoarea trimis� de c�tre cei mai v�rstnici f�rc�seni Prefecturii Neamt.
Prefectura, �mp�ciuitoare
Petre Ilie, director �n cadrul Prefecturii, a declarat c� institutia a f�cut demersurile necesare pentru anularea proceselor aflate �n diverse faze �n instantele de judecat�. „Toate procesele aflate pe rol pentru c� s-a cerut de c�tre Comisia Judetean� anularea hot�r�rilor comisiilor locale vor fi anulate. Formele s�nt gata si au semn�tura �n original. Ele se trimit �n instant� �n functie de zilele �n care s�nt programate procesele. Nu se trimit toate cererile de anulare odat�. Avem circa 500 de astfel de cazuri care vor fi solutionate“, a declarat Ilie Petre. Prefectul Mihai Archip a precizat c� prin aceast� decizie se vrea efectuarea unui act reparatoriu oamenilor c�rora li s-a f�cut o nedreptate. Cristinel Gheorghiu (foto), primarul comunei Farcasa, a declarat c� oamenii care au avut �n ultimele zile termene au fost informati s� cear� am�narea procesului, pentru ca Prefectura s� cear� renuntarea la judecat�. El a mai spus c� Ocolul Silvic are suficient� p�dure c�t s� fie �mpropriet�riti si oamenii care de ani de zile asteapt� s� li se fac� dreptate.
|