Investitie de 20 milioane de euro

Centralďż˝ fotovoltaicďż˝ de 20 milioane de euro

• cea mai mare centralďż˝ fotovoltaicďż˝ din Europa va functiona la Piatra Neamt • costul este de aproape 20 de milioane de euro • banii vor veni aproape ďż˝n totalitate de la Uniunea Europeanďż˝ • centrala va avea o putere de 3 MW, aproape dublu fatďż˝ de cea mai mare de acest gen care se aflďż˝ ďż˝n Franta •

Municipiul Piatra Neamt, care tocmai a fost desemnat ďż˝n urma unui sondaj drept cel mai „verde“ oras din tarďż˝, are ambitia de a deveni cel mai „verde“ din Europa. Concret, municipalitatea a fďż˝cut deja primii pasi pentru construirea unei centrale fotovoltaice ďż˝n municipiul nostru care, dacďż˝ se va finaliza, va deveni cea mai mare de acest fel din Europa si a doua din Romďż˝nia. Mai exact, primďż˝ria a accesat unele programe europene si a obtinut fondurile necesare construirii unei asemenea centrale care reprezintďż˝ o sursďż˝ de energie electricďż˝ nepoluantďż˝ si perfect ecologicďż˝. Centrala va functiona pe baza panourilor solare si este menitďż˝ sďż˝ asigure electricitatea necesarďż˝ municipalitďż˝tii pentru iluminatul stradal dar si pentru asigurarea necesarului anumitor societďż˝ti ale primďż˝riei. Costul total al investitiei va fi de 19,2 milioane de euro, bani care vor veni ďż˝n proportie de 98% de la Uniunea Europeanďż˝ iar restul de 2 procente vor reprezenta contributia administratiei locale. Aceastďż˝ centralďż˝ urmeazďż˝ sďż˝ fie amplasatďż˝ ďż˝n anexa Vďż˝nďż˝tori si se preconizeazďż˝ cďż˝ va aduce anual un profit de circa 500.000 de euro primďż˝riei dar va conduce si la crearea a 15-20 de noi locuri de muncďż˝. Puterea estimatďż˝ pe care o va avea viitoarea centralďż˝ este de 3 megawati, ceea ce are ďż˝nsemna aproape dublu fatďż˝ de cea mai mare centralďż˝ de acest gen care va functiona din aceastďż˝ varďż˝ ďż˝n Europa, mai exact ďż˝n Franta. Aceasta va fi instalatďż˝ ďż˝n luna iulie pe acoperisul unui depozit din localitatea Laudun, Franta. Acoperind o suprafatďż˝ de aproximativ 30.000 de metri pďż˝trati din totalul de 55 000 de metri pďż˝trati (cďż˝t mďż˝soarďż˝ acoperisul depozitului), aceastďż˝ centralďż˝ va produce echivalentul consumului anual de energie a 500 de gospodďż˝rii. Cele 2.560 de panouri solare vor produce 1,6 MW pe an. Centrala din Franta costďż˝ aproximativ 8 milioane de euro.

„Deocamdatďż˝ sďż˝ntem ďż˝n faza de studii de prefezabilitate“

„Nu stiu dacďż˝ mai existďż˝ astfel de centrale ďż˝n Romďż˝nia dar din cďż˝te stiu, ďż˝n Moldova cu sigurantďż˝ nu sďż˝nt. Cert este cďż˝ o asemenea investitie va face economii substantiale ďż˝n bugetul primďż˝riei si, ďż˝n plus, fiind consideratďż˝ o sursďż˝ ecologicďż˝ de energie, va tranforma orasul nostru ďż˝ntr-unul tot mai verde. Centrala va produce energie electricďż˝ apoi o introducem ďż˝n sistemul national iar apoi ne recuperďż˝m banii de la E-On. Se estimeazďż˝ cďż˝ aceastďż˝ centralďż˝ va fi finalizatďż˝ anul viitor, deocamdatďż˝ sďż˝ntem ďż˝n faza de studii de prefezabilitate“, a precizat viceprimarul Dragos Chitic. Acest studiu de prefezabilitate care a fost ďż˝ntocmit deja costďż˝ aproape 10.000 de euro. Studiul de fezabilitate ce va fi ďż˝ntocmit ulterior va costa 75.000 de euro, serviciile de consultantďż˝ sďż˝nt evaluate la 300.000 de euro, instalarea retelei fďż˝rďż˝ centrala propriu zisďż˝ costďż˝ peste 200.000 de euro, iar diferenta pďż˝nďż˝ la 19,2 milioane de euro reprezintďż˝ costul centralei si al panourilor solare. ďż˝n Romďż˝nia functioneazďż˝ o asingurďż˝ centralďż˝ de acest gen, la Bucuresti. Aceastďż˝ centralďż˝, care produce energie electricďż˝ prin conversia energiei solare, face parte dintr-o retea europeanďż˝ de 26 de centrale electrice similare, instalate ďż˝n tot atďż˝tea centre universitare din toatďż˝ Europa, pentru a demonstra posibilitatea generďż˝rii autonome a energiei electrice verzi. Toatďż˝ centrala constďż˝ ďż˝n 200 de panouri pe circa 220 de metri. De pe un singur metru pďż˝trat de panou se „recolteazďż˝” un kilowatt. Fiecare panou este format din lamele de siliciu si este ďż˝mbrďż˝cat ďż˝n sticlďż˝ de protectie. Siliciul este materialul ideal pentru asa ceva, ieftin, foarte pur si ďż˝n plus se gďż˝seste din belsug. Radiatia solarďż˝ „bombardeazďż˝” siliciul, iar electronii ďż˝ncep sďż˝ se agite, producďż˝nd curent continuu. Acesta ajunge apoi ďż˝n niste invertoare care-l transformďż˝ ďż˝n curent alternativ, tocmai bun de folosit. Aceasta nu este unicul sistem fotovoltaic din Romďż˝nia. Sisteme mai mari sďż˝nt la Vidra, la Tďż˝rgoviste si la Sulina. Deosebirea este ďż˝nsďż˝, cďż˝ centrala de la Vidra este o sursďż˝ autonomďż˝ de curent electric, la Tďż˝rgoviste au fost instalate panouri ďż˝n structura clďż˝dirilor, iar farul de la Sulina este al doilea sistem fotovoltaic din lume ca mďż˝rime, instalat pe un far maritim. Romďż˝nia nu produce panouri fotovoltaice dar sďż˝nt firme care le importďż˝ din Germania, Spania, SUA, Japonia sau India.