CU SINISTRATII SIRETULUI, CR�MPEIE DE VIAT� GREA
• din 36 de familii de sinistrati, doar cei 13 membri ai „clanului“ Chelaru, din c�tunul Gorovei, nu s-au mutat �n noua cas� din cauz� c� mai au de lucru la o sob� • �n general, sinistratii au �nceput s� se obisnuiasc� cu situatia, desi amintirile �i macin� pe multi dintre acestia • Anica Baniasz, protezat� la ambele picioare, pl�teste, zilnic, unor copii, de la un leu si p�n� la cinci lei apa de b�ut, g�tit sau sp�lat • familia Nistor sper� s� scape de igrasie, abia la var� • oamenii se pl�ng c� nu au mobilier, dusumele si bani suficienti pentru continuarea lucr�rilor la case, at�t la interior, c�t si la exterior • Sinistratii de la Gorovei si Recea, dou� c�tune din comuna Ion Creang�, s-au mutat, cu o singur� exceptie, �n noile case, construite din bani guvernamentali. �n general, oamenii declar� c� s�nt multumiti, �ns� �n ochii unora se citeste tristetea si dezn�dejdea c� nu vor putea face fat� problemelor r�mase de rezolvat. Oamenii de la Gorovei t�njesc dup� lumin�, n-au avut niciodat� si acum par ner�bd�tori, mai ales c� �n zon�, angajatii E.On au �nceput s� �ntind� cablatura pe st�lpi. Cei de la Recea au curent, �ns� s�nt nemultumiti c� au trebuit s� pl�teasc�, din banii lor, sapte milioane racordurile interioare. Mai au mult p�n� c�nd s� se poat� numi c� tr�iesc civilizat. Chiar dac� au locuit �n case modeste, ei nu pot uita vechile gospod�rii, unde totul se desf�sura conform unui ritual ancestral, fiecare cu preocup�rile sale, cu tabieturile sale, de regul�, ascunsi ca s� nu-i stie vecinii.
Tineri si b�tr�nii au r�zbit �n timp, coplesiti de greut�ti, de munca p�m�ntului de proast� calitate. Seara, la lumina l�mpilor de gaz sau a lum�n�rilor, au m�ncat o hran� s�rac�, bazat� pe cartofi, fasole si „buruieni“ de prin gr�din�, iar a doua zi, de dimineat�, au luat-o de la cap�t. De multe ori apele Siretului le-au m�turat casele si gr�dinile si au fost nevoiti s�-si repare locuintele din v�l�tuci de lut si s� �ndure foamea, pentru c� fasolea si cartofii s-au dus pe „apa s�mbetei“. Copiii de scoal� au „buchisit“ slovele la flac�ra p�lp�ind� a lum�n�rilor. Mai mult dec�t at�t unii elevii au m�rs�luit pe jos, �n fiecare zi, circa opt kilometri p�n� la scoala din Icusesti. Dar au fost parc� mai fericiti ca acum, c�nd au o locuint� durabil�, departe de viiturile Siretului. „Acum, trebuie s� ne multumim cu ce am primit de la Guvern. S�ntem bucurosi c� vom avea un acoperis deasupra capului, �ns� cu greu 13 oameni vom putea tr�i �n dou� camere si o buc�t�rioar�. Va trebui s� mai l�rgim noua cas� si tata a spus c� este nevoie de multi bani. Am muncit din greu �n viat�, numai pe l�ng� animale si gospod�rie, al�turi de p�rinti ca s� r�zbim. N-am cersit niciodat� nimic de la nimeni. Ne-am descurcat singuri. Am p�rinti vrednici si cu fratii m� �nteleg bine. Ne-am apucat s� mont�m duliile �n cas�. Poate p�n� �n prim�var� vom sc�pa si la curent. Nu ne-am mutat �nc�, mai avem de lucru la o sob�. Bine c� nu mai este asa frig afar�“, a spus Vasile, unul din cei patru b�ieti ai familiei Chelaru. Peste drum, la locuinta sinistrat�, cele trei surori ale acestuia treb�luiau prin curte, una c�ra lemne, una ap�, iar alta sp�la rufe �ntr-o copaie. „Am mai primit ajutoare, au fost binevenite. Am primit televizor si frigider, zac acum �n casa veche, f�r� a putea fi folosite. Dac� nu-i curent, degeaba“, a mai spus Vasile Chelaru.
Si apa se pl�teste
Am poposit apoi la doi b�tr�ni aproape neputinciosi, dar care se �nc�p�t�neaz� s� lupte cu toate lipsurile. Anica Baniasz, �n v�rst� de 76 de ani, a precizat c� este multumit� si nu prea de actuala situatie. Cu proteze la ambele picioare, cu mosul �n v�rst� de 83 de ani, la fel de neputincios, m�tusa Anica umbl� cu greu prin noua b�t�tur�. S-a pl�ns c� le lipsesc multe. Pe jos a r�mas doar turnat un strat de beton, peste tot. Peretii trebuie zugr�viti, are nevoie de mobil�, de lemne mai multe. „Cu proteze la ambele picioare, si acestea vechi de c�nd lumea, nu poti s� faci mare lucru. M� mai misc prin cas� s� fac un blid de m�ncare. Mosul este mai p�c�tos dec�t mine. N-are cine s�-ti aduc� o g�leat� de ap� p�n� nu pl�testi la copiii vecinilor. Zilnic, le dau pentru dou� g�leti un leu, iar dac� vreau s� sp�l rufe sau s� ne �mb�iem si noi, te taxeaz� cu cinci, sase lei. Acum, astept s�-mi vin� protezele noi, de la Cluj. Si acestea cost� 4.500 de lei, �ns� eu pl�tesc doar 300 de lei, restul suport� CAS Neamt. �n prim�var� as dori s� pun podele si s� izolez peretii exteriori. Si cu mobila stau r�u, am primit o dormez� de la preotul din sat si un pat de la biseric�, iar de la ajutoare am primit doar un dulap de haine. Siretul mi-a luat dou� canapele, un recamier si dou� dulapuri pline cu haine. Am r�mas acum cu niste «hante», �nghesuite prin colturile camerelor. Am cheltuit 640 de lei pentru tot ce a trebuit pentru lumin� �n cas�. Nu pot spune c� nu s�nt multumit�, dar tot mai bine era �n cocioaba mea veche. Bine c� am mai recuperat niste lemne de anul trecut. Au fost ele inundate, mai sf�r�ie �n sob�, �ns� am c�ldur�. De unde s� mai scot 500 de lei pe o c�rut� de lemne“, a declarat m�tusa Anica.
Igrasie si.... multe planuri
Gheorghe Lavric, 42 de ani, ne-a m�rturisit c� este „casnic“, un fel de „fat� �n cas�“, treburile gospod�riei fiind preluate de acesta �n �ntregime, c�t timp sotia este la servici. L-am g�sit b�t�nd cuie �n niste sc�nduri, �ncerc�nd s� �ncropeasc� un cotet „celui mai bun prieten al omului“, c�inele. „Nu am lucrat niciodat� cu carte de munc�. Am deprins zid�ria si lucrez cu ziua. Iarna nu prea mai este de lucru �n constructii, de aceea �ncerc s� mai rezolv din problemele noii case. Casa am ridicat-o cu m�na mea, nu am nici igrasie, cum are vecinul Nistor si, �n plus, am �mp�rtit spatiile asa cum mi-am dorit. Am dou� fetite, una la scoal�, cealalt� la gr�dinit�, iar sotia lucreaz�, la doi pasi de cas�, ca v�nz�toare la un magazin mixt. Este singurul venit �n lunile de iarn�, al�turi de alocatia fetitelor. Te plictisesti singur acas�. Am �mprejmuit proprietatea cu niste sc�nduri. C�nd voi avea bani de un gard nu pot sti. Acum, fac un cotet la bietul c�ine, ce vin� are s� stea numai �n umezeala de afar�. Am auzit c� unii sinistrati au primit c�te 1.200-1.600 de lei, banii restant�. Guvernul mi-a dat numai 6.000 de lei pentru construirea casei. Familia mea a cheltuit mult mai mult. Au promis c� restul de bani vor veni �nainte de s�rb�tori, �ns� nu am primit nimic. 40 de milioane este o sum� din care poti face c�teva lucruri utile pentru locuint�. M� bucur totusi c� am sc�pat de iadul numit Siret, aproape �n fiecare an am avut probleme cu inundatiile“, a spus s�teanul din Recea. Ultima vizit� am f�cut-o la familia Nistor. Toti erau acas�, cele dou� fetite la televizor, iar p�rintii cu treburi si la sfat, �n buc�tarie. Oamenii par multumiti c� au o cas� trainic�, �ns� igrasia s-a cam aciuat prin toate colturile. „A fost �n vizit� si domnul prefect Mihai Archip, a intrat �n cas� si a v�zut ce nenorocire este. Nimeni nu este de vin�, peretii au fost uzi si n-au avut timp s� se usuce. Aproape �n toate �nc�perile, pe la colturi, a dat mucegaiul. P�n� la prim�var� sau var�, c�nd se pot deschide ferestrele si usile, nu avem �ncotro. Am primit niste bani, vreo 1.200 de lei, din care am s� mai cump�r niste tabl�, pentru gard. Mai avem multe de f�cut, �ns� nu ne ajung banii. Din ajutorul social si alocatiile copiilor nu poti tr�i“, s-a lamentat Vasile Nistor.
Acest nou periplu �n casele sinistratilor a relevat faptul c� oamenii, obisnuiti cu un alt mod de viat�, au acum dificult�ti de adaptare �n locuintele standard. Ne-au spus c� se simt „�ncorsetati“, stingheri, ca �ntr-un loc str�in. Nu mai s�nt obisnuiti s�-si vad� de animale, de p�s�ri, de copii si nepoti. Ies acum �n pragul casei ca �ntr-o lume str�in�, �n care cimentul �nt�rit, molozul, pietrisul si noroiul s�nt la ele acas�. Va mai trece mult� vreme p�n� c�nd la Gorovei si Recea se va simti mirosul inconfundabil de lapte putin afumat, lapte care a fost fiert �n ceaunul din care m�m�liga a fost r�sturnat�, cuminte, pe fundul de lemn, pentru a fi mai apoi t�iat�, �n mai multe buc�ti, cu ata luat� din grind�.
|