Mafia se cocoat�, nestingherit�, spre v�rfuri

Filmele si lecturile din copil�rie �mi construiser� ideea c� mafia �si are cartierul general �n Italia. Si nici �n Italia toat�, ci undeva prin sudul s�rac al cizmei peninsulare, �n Sicilia. Mafiotii ap�reau si �n America, �n variant� cinematografic�, �nf�tis�nd bande �narmate care se m�cinau reciproc. Al Capone, jucat de obicei de un actor rotofei, cu ochi mici si iscoditori, p�rea, pentru �nceput, un cet�tean cumsecade. Unii mafioti ap�reau �n costum si cravat�, aveau afaceri la vedere si puteau trece oric�nd drept oameni cumsecade. De altfel este faimoas� reteta �ncarcer�rii lui Al Capone, nu prin probe legate de crime si atrocit�ti, ci prin hachite de fisc. M-am g�ndit la aceste lucruri �nt�lnind, �n relat�rile documentate ale confratilor jurnalisti, cazul demnitarului Costel Iancu din Craiova. Individul, costumat impecabil, cu o figur� jovial buc�lat�, vorbeste la televizor despre moral�, afaceri curate si �n general despre statutul lui de om onest. Acest statut la care si-a asociat calitatea de membru al unui important partid de guvern�m�nt, PD-L, l-a f�cut apt pentru candidatura la functia de secretar de stat �n Ministerul Agriculturii. Numitul Costel din Craiova s-a b�tut, �n numele aceleiasi formatiuni, si pentru Parlamentul Rom�niei dar nu s-a nimerit s� �ntruneasc� num�rul trebuitor de voturi. Un ministru, oltean si el, Radu Berceanu, nu osteneste s�-l laude pe toate canalele de televiziune ca pe un politician capabil de f�ptuiri m�rete pentru partid si patrie. Cine este de fapt individul? Un mafiot, se pare, de ultim� spet�, b�gat �n cele mai jegoase afaceri, arestat si eliberat �n mod suspect, b�nuit de r�piri de persoane, conduc�tor al unor clanuri de gorile specializate �n jumulit taxe de protectie. Asa scrie presa care a f�cut rost si de c�teva probe fotografice din dosarele �nvinuitului. Un am�r�t care si-a �ng�duit s� ias� din comanda capului mafiei a fost schingiuit, legat �n lanturi, pozat �n pielea goal� cu o pancart� ag�tat� de g�t pe care a fost obligat s� scrie ceva de genul : s�nt un nemernic, un nimic, merit s� trec prin ceea ce trec fiindc� nu l-am ascultat pe st�p�nul si Dumnezeul meu. St�p�nul de temut, cel care �l batjocorea, era candidatul la o demnitate guvernamental� �nalt�, Constantin Iancu. Acest interlop nenorocit a trecut milimetric pe l�ng� statutul de parlamentar si pe l�ng� functia de ministru adjunct. Premierul Boc, seful lui de partid, nu pare s� aib� crampe de constiint� iar sustin�torul Radu Berceanu (c�te �ncreng�turi nel�murite de extractie penal� colc�ie �n aceast� Cetate a B�niei) nu-si cere scuze pentru lobby-ul f�cut unui infractor. Nu m-as mira ca dup� at�tea probe si m�rturii (oameni schingiuiti, privati de libertate, r�piti de pe strad�) individul s� scape asa cum a mai sc�pat. Mafia urc� la v�rf. Mafia st� cu ministrii si regii republicii noastre la mas�. Mafia ucide �n plin� strad�, la lumina zilei, atac� b�nci si case de schimb valutar, intimideaz� comerciantii, amenint� cu r�piri de copii si violarea fiicelor si nevestelor r�u-platnicilor. Tr�im �n Chicago al anilor 30 sau �n Rom�nia european� a �nceputului de mileniu trei?
Treceam zilele trecute pe str�zile desfundate ale centrului istoric al Capitalei. Trei primari, risipind fonduri uriase, n-au reusit s� fac� nimic de Doamne-ajut�. Cele mai multe dintre consignatiile de art� pe care le parcurgeam �n tinerete, g�sind aici obiecte de o rar� frumusete si vechime, s�nt azi �nchise. Str�zile Gabroveni, Lipscani, Covaci, s�pate ca niste transee, s�nt pustii. Trec�nd spre singurele galerii de art� valide, situate undeva spre sediul B�ncii Nationale, a trebuit s� ocolesc un grup de cinci-sase indivizi care stationau pe unica p�rtie de acces. M-a socat teribila asem�nare dintre ei. Toti grasi, burtosi, rasi pe cap, de o v�rst� �ntre 40 si 50 de ani. Frunti tesite. Chipuri lombroziene. Nu vorbeau. Nu p�reau s� aib� nici o treab� cu exceptia celei de a m� privi tint�. Nu s�nt un om care se sperie usor dar m-am g�ndit c� n-ar fi deloc pl�cut s� te �nt�lnesti cu acesti indivizi �n alt� parte dec�t �n centrul Capitalei. C�nd m-am �ntors spre masina pe care o l�sasem undeva �n zona Tribunalului, am repetat experienta gretoas� de a trece pe l�ng� aceeasi gasc�. Era tot acolo, t�cut�, �ncruntat�, amenint�toare. M-am g�ndit la negustorii care se mai �ncumet�, �n singur�tatea unui centru istoric pustiu, s� mai tin� deschis. S-au �nmultit banditii str�zii, g�inarii la vedere, st�p�nii cu pumnul ai cartierelor. Ce ne facem c�nd �ncreng�turile urc� mult, c�tre v�rfurile puterii, c�nd r�pitorul si asasinul primesc comanda de undeva de sus, unde desisul de jungl� este aproape impenetrabil?