Cele sapte p�cate capitale ale c�sniciei

Psihologii care au studiat de-a lungul timpului numeroase cupluri au descoperit cďż˝ viata de familie poate fi pďż˝stratďż˝ armonioasďż˝ dacďż˝ se respectďż˝ cďż˝teva reguli simple. Concret, ei ďż˝i sfďż˝tuiesc pe toti cei care ďż˝si doresc cďż˝snicii fericite sďż˝ evite cďż˝teva greseli care pot aduce frictiuni ďż˝n viata de cuplu. Ei considerďż˝ cďż˝ dintre acestea, sapte pot fi considerate pďż˝cate capitale. Astfel, prima gresealďż˝ conjugalďż˝ este critica. „Chiar vrei sďż˝ porti rochia asta? Nu stii sďż˝ gďż˝testi o masďż˝ ca lumea / N-ai fost si tu bďż˝rbat o datďż˝ ďż˝n casa asta! / Nu mďż˝ ajuti la nimic, nu esti bun de nimic“. Un alt pďż˝cat grav sďż˝nt reprosurile continue. „Numai eu am grijďż˝ de copii ďż˝n casa asta! / Puteai sďż˝-mi spui cďż˝ nu mai avem cafea! Iar o sďż˝ ďż˝ntďż˝rzie copilul la scoalďż˝ din cauza ta!“. Lamentďż˝rile sďż˝nt si ele motive de destabilizare a vietii de cuplu. „Dacďż˝ n-ai mai sforďż˝i as putea si eu sďż˝ dorm. Toatďż˝ ziua nu faci decďż˝t sďż˝ stai la telefon cu prietenele!“. Cel de-al patrulea pďż˝cat este cicďż˝leala. „Sun-o pe maicďż˝-mea sďż˝-i spui la multi ani! / Pune-ti hainele la spďż˝lat! Iar ďż˝ti lasi hainele prin toatďż˝ casa!“. Amenintďż˝rile duc si ele la tensiuni: „Dacďż˝ te mai prind cďż˝-mi citesti SMS-urile nu stiu ce-ti fac. Nu mďż˝ mai cronometra cďż˝t stau la cumpďż˝rďż˝turi si cďż˝t timp fac de la serviciu acasďż˝!“ A sasea gresealďż˝ este consideratďż˝ ca fiind pedeapsa. El se duce la o bere cu prelungiri cu bďż˝ietii, tu iesi cu fetele la bar pďż˝nďż˝ dupďż˝ miezul noptii. El o criticďż˝ pe mama ta, tu nu mai vorbesti cu a lui un an, etc. Ultimul pďż˝cat este recurgerea la mici santaje.