Dramele copiilor de scoal�
• circa 11.600 de elevi au unul sau ambii p�rinti plecati �n str�in�tate • psihologii sustin c� acesti copii s�nt diferiti de ceilalti datorit� suferintei cauzate de dorul de p�rinti • „aveam copii la bloc, care �si strigau mama la geam, iar eu nu aveam pe cine striga, c� mama era departe“, povesteste o adolescent� care de la sapte ani a stat cu o rud�, p�rintii fiindu-i plecati �n str�in�tate timp de patru ani • 11.592 de drame mai mari sau mici se pretrec �n scolile nemtene, si �n acestea nu s�nt incluse si suferintele pe care le tr�iesc copiii de g�dinit�, pentru c� ei nu intr� �n aceast� statistic�. Asa cum raporteaz� conducerea Inspectoratului Scolar Judetean Neamt, la ora actual�, 11.592 de elevi din clasele I - XIII au unul sau ambii p�rinti �n str�in�tate. Dintre acestia, 4.655 de elevi s�nt �nscrisi �n unit�ti de �nv�t�m�nt din Piatra Neamt si zon�, 4.335 de elevi s�nt �n Roman si localit�tile apropiate, 1.963 �n T�rgu Neamt si zon� si diferenta, de 639 de elevi, se reg�seste �n scolile din Bicaz si zona apropiat�. �n judetul Neamt, �n cele 158 de unit�tile de �nv�t�m�nt cu personalitate juridic� s�nt scolarizati 70.330 de elevi. Procentual vorbind, 16,5% dintre acestia s�nt l�sati �n judet doar �n grija unui p�rinte sau a unor rude, prieteni.
Lipsa afectiunii p�rintesti
Psihologii sustin c� acesti copii s�nt supusi suferintei datorit� dorului de cei care le-au dat viat�. „Acesti copii s�nt exact ca si ceilalti, care stau �mpreun� cu familia, doar c� ei sufer� pentru c� nu au un model al�turi. Se stie c� dezvoltarea copilului are loc foarte mult si prin imitatie. Or ei nu au pe cine imita. Ca o consecint� a plec�rii p�rintilor, este afectat echilibrul emotional al copilului. Aceasta depinde si de v�rsta la care are loc ruptura copilului de p�rinti, dar si de persoana �n grija c�reia este l�sat minorul. Este foarte important� si relatia pe care copilul a avut-o cu p�rintii, de felul de a fi al copilului. Practic apare o ruptur� �n relatia afectiv�. Copiii mai sensibili dep�sesc mai greu aceste desp�rtiri. Ei sufer� din lips� de model efectiv, pentru c� nu au pe cine imita. Copiii tr�iesc de cele mai multe ori cu modelul p�rintelui ideal. Lipsa afectiunii si a p�rintilor s�nt suplinite de bani, dar nu aceasta este solutia“, a declarat Meda Stirbu, profesor psiholog �n cadrul Centrului Judetean pentru Asistent� Psihopedagogic� Neamt.
Specialistii sustin c� tr�irile copiilor l�sati singuri �n tar� s�nt similare cu cele care se produc �n cazurile de divort, c�nd s�nt �ncredintati unuia dintre p�rinti ori ajung de multe ori la rude. Avantajul plec�rii p�rintilor �n str�in�tate, pe termen scurt, �nseamn� o bun�stare material� si un oarecare confort asigurat copilului l�sat �n tar�, fat� de ceilalti, care au p�rinti cu venituri decente si griji curente. Din p�cate, multi dintre dasc�li �i eticheteaz� uneori pe copiii cu p�rinti �n str�in�tate, def�im�ndu-i sau vorbind despre ei ca despre copii - problem�, desi incidentele �n care s�nt implicati nu s�nt mai multe dec�t cele care �i au ca f�ptas pe elevii cu p�rinti al�turi. Singura deosebire �ntre unii si altii este tristetea si suferinta provocat� de dorul celor care le-au dat viat�.
Bratele bunicilor, mai calde ca ale p�rintilor
Perioada critic� din viata unui copil este pubertatea. L�sati �n grija unor bunici, care s�nt mai protectori si mai putin autoritari dec�t p�rintii, ei ar putea avea diverse probleme de comportament, poate uneori mai mari dec�t ale elevilor supravegheati de p�rinti. „Consecintele acestor migratii le vom vedea peste ani. Acum, dac� este s� aleg �ntre dou� rele - l�sarea copiilor �n tar� sau plecarea �n str�in�tate �mpreun� cu ei, aleg a doua variant�, pentru c� optez pentru familia unit�“, a mai ad�ugat profesoara Meda Stirbu.
I.V. este o adolescent� care povesteste c� atunci c�nd a �mplinit sapte ani a fost l�sat� de p�rinti, timp de patru ani, �n grija unei m�tusi. Sora ei, de doar opt luni la acea vreme, a r�mas la bunici, la tar�. „Eu o cunosteam bine pe m�tus� si nu mi-a fost greu s� stau la ea. Dar sora mea, nu-i cunostea pe p�rinti c�nd s-au �ntors acas�. C�nd a auzit c� vin la tar� s� o vad�, s-a ascuns. Tremura si pl�ngea. Au adus-o �n oras, dar pl�ngea continuu si vorbea la telefon cu bunica, rug�nd-o s� vin� s-o ia la tar�. Dup� c�tiva ani s-a obisnuit cu p�rintii, dar nici acum nu accept� s� nu stea foarte mult la tar�. Nu vrea la mare, la munte, �n vacante, vrea doar la bunici. Greu mi-a fost si mie. Aveam copii la bloc, care �si stigau mama la geam, iar eu nu aveam pe cine striga, c� mama era departe“, povesteste adolescenta. Din experienta lor, psihologii povestesc c� �n timp, at�t p�rintii plecati c�t si copiii l�sati acas� tr�iesc o dram� si mai devreme sau mai t�rziu ajung s� �si reproseze c� au avut de trecut printr-o astfel de etap�, dar scuza este clasic� - „pentru un trai mai bun“.
|