Semnele inundatiilor persistã �n comunele sinistrate
• unii sinistrati �ncã mai locuiesc �n containere, pentru cã peretii caselor noi s�nt umezi • 358 din cele 574 de case reconstruite au fost si finisate • „Am vãzut lucruri bune, dar mai s�nt si unele nemultumiri ale oamenilor, mai mult sau mai putin �ndreptãtite“, spune prefectul Mihai Archip • Semnele lãsate de inundatiile de la jumãtatea anului trecut �n c�teva comune din zona Romanului �ncã nu s-au sters definitiv. Pentru a evalua situatia la fata locului, noul prefect de Neamt s-a deplasat �n zonã. „Prefectul de Neamt, Mihai Archip, s-a deplasat �n zona afectatã de inundatiile din vara anului trecut, pentru a lua contact cu realitatea de la fata locului. �n aceastã actiune a fost �nsotit de subprefectul Ioan Ghica si consilierul prefectului, Lazãr Latu. Au fost vizitate localitãtile Ion Creangã, Tãmãseni si Doljesti. Astfel, prefectul a vãzut mai multe case reconstruite prin program guvernamental situate pe amplasamente diferite, a vorbit cu proprietarii caselor pentru a le afla problemele cu care se confruntã, a vizitat si trei module, din cele cinci care mai s�nt �ncã locuite, din dorinta proprietarilor, chiar dacã casele s�nt finalizate si s-a �nt�lnit cu primarii din aceste localitãti“, a declarat Daniela Savu, purtãtor de cuv�nt al Prefecturii Neamt. �n toate cele sapte localitãti inundate, din 574 de case reconstruite �n anul trecut, 358 au fost deja finisate p�nã �n prezent - cu ajutorul firmelor, �n regie proprie si cu sprijinul Fundatiei Habitat for Humanity. Pentru aceste lucrãri de finisare, mai putin pentru cele 110 case finisate de Fundatia Habitat for Humanity, a fost decontatã suma de 959. 792 lei (4. 000 lei pentru fiecare lucrare de finisaj receptionatã, si sume partiale pentru cei care au mai primit alte ajutoare similare din alte surse). „A fost o vizitã de informare a mea personalã. Am vrut sã vãd situatia la fata locului. Am stat de vorbã cu oamenii. Am vãzut lucruri bune, dar mai s�nt si unele nemultumiri ale oamenilor mai mult sau mai putin �ndreptãtite. Unii au zis cã preferã sã mai stea �n module pentru cã e mai cald fiind suprafatã mult mai micã si pentru cã nu si-au montat �ncã parchetul �n casa nouã. Casa e mare, e nouã, sursa de cãldurã e una singurã - soba - si e mai dificil sã �ncãlzeascã toatã locuinta. Pe ici pe acolo peretii nu au avut timp sã se usuce �n unele case, dar este explicabil pentru o casã terminatã de cur�nd si pe vreme rece. Dupã ce se vor �ncãlzi peretii, timp mai �ndelungat, aceastã problemã se va rezolva. �n comuna Ion Creangã problema racordãrii la energia electricã nu este �ncã rezolvatã. Ca urmare a demersurilor institutiei noastre am obtinut finantare, dar abia �n partea a doua a lunii noiembrie 2008 si nu fost timpul necesar ca lucrãrile sã avanseze. Banii nu au fost retrasi si vom lua toate mãsurile �n viitor ca aceastã lucrare sã fie finalizatã si cetãtenii sã beneficieze de luminã electricã“, a spus prefectul Mihai Archip.
|