ELEVI ALUNGATI DIN OCCIDENT

• tot mai multi elevi plecati cu pãrintii ďż˝n strãinãtate se ďż˝ntorc acasã • de la ďż˝nceputul anului scolar si pďż˝nã la sfďż˝rsitul lunii trecute s-au ďż˝ntors ďż˝n scolile din judet 264 de elevi • 189 au primit deja aprobare pentru echivalarea studiilor • copiii care au ďż˝nvãtat ďż˝n alte tãri au avut mari probleme de adaptare, ei nefiind acceptati ďż˝n colectivitãti • dascãlii spun cã elevii reveniti din Italia sau Spania au uitat sã vorbeascã romďż˝neste, gramatica este o piatrã de ďż˝ncercare, folosesc punctuatia dublã si cuvinte din ambele limbi •

Scolile nemtene ďż˝si reprimesc elevii care le-au pãrãsit ďż˝n urmã cu cďż˝tiva ani. Si altii noi, care nu s-au adaptat ďż˝n strãinãtate. ďż˝n mai putin de patru luni - de la 15 septembrie 2008 si pďż˝nã la sfďż˝rsitul lui ianuarie 2009, la Inspectoratul Scolar s-au ďż˝nregistrat 264 de cereri depuse de cãtre pãrinti dornici de a-si introduce copiii ďż˝n sistemul de ďż˝nvãtãmďż˝nt nemtean. Profesor Elena Ciurea, purtãtor de cuvďż˝nt al Inspectoratului, a declarat cã pentru 247 de elevi, Ministerul Educatiei a emis deja aprobare de echivalare a studiilor, pentru restul urmďż˝nd a se rezolva problema ďż˝n perioada urmãtoare, mai exact ďż˝n semestrul doi. Pďż˝nã atunci elevii fãrã echivalare sďż˝nt primiti ďż˝n clasele pentru care au solicitat integrarea dar ďż˝n calitate de asistenti la ore si nu de elevi supusi procesului de evaluare scolarã. Situatia revenirii elevilor ďż˝n scolile de unde au plecat sau pur si simplu de a face scoalã si ďż˝n Romďż˝nia, dupã ce au ďż˝nceput-o ďż˝n alte tãri, acolo unde si-au urmat pãrintii, se ďż˝ntďż˝lneste ďż˝n toate zonele tãrii, dar cu prioritate ďż˝n Moldova, judetul Neamt fiind unul dintre cele ďż˝n care fenomenul este mai des ďż˝ntďż˝lnit. ďż˝n sens invers, numãrul copiilor care ďż˝ncã mai pãrãresc scolile nemtene pentru a merge cu pãrintii ďż˝n alte tãri, unde cei care le-au dat viatã au reusit si si-au construit o casã, au servicii cďż˝t de cďż˝t sigure si se bucurã de un trai decent, mai bun decďż˝t cel pe care l-ar avea ďż˝n tarã, este la fel de mare. Nu este exclusã nici varianta ca si criza financiarã de care se vorbeste ďż˝n toatã lumea sã mai stďż˝ngã totusi rďż˝ndurile celor care pãrãsesc tara, dar si a celor care de nevoie se ďż˝ntorc acasã.

La Vaduri, „stranierul“ a venit cu multe lipsuri

Un elev reďż˝ntors din strãinãtate la scoala ďż˝n care a intrat pentru prima datã acum sapte ani este la Vaduri. El a urmat clasele primare aici, dupã care, timp de doi ani de studiu - a V-a si a VI-a - a ďż˝nvãtat ďż˝n Italia. Motivul ďż˝ntoarcerii este dublu: pe de o parte tatãl si-a pierdut serviciul, iar pe de altã parte, nu s-a putut integra nici copilul printre italieni si alti colegi de alte natii. Revenit ďż˝n tarã, bãiatul a povestit cã ďż˝n Italia copiii se joacã foarte mult pe calculator ďż˝n timpul programului scolar, lectiile efective, cu predãri si ascultãri drastice cu care sďż˝nt obisnuiti elevii nostri lipsind cu desãvďż˝rsire. Acum, ca sã recupereze ceea ce a pierdut ďż˝n ultimii doi ani, face pregãtire si lucreazã foarte mult acasã. Directorul Scolii Vaduri, Daniela Semian, profesor de romďż˝nã si religie, a declarat despre cazul elevului din clasa a VII-a: „Am asistat la orã la clasa unde este elevul respectiv si am vãzut cã a venit cu probleme de adaptare. ďż˝nvãtãmďż˝ntul de acolo este la un nivel mult mai scãzut decďż˝t cel la care se face la noi. Si acesta nu este un caz unic, aceeasi concluzie am tras-o si la revenirea altor elevi care au ďż˝nvãtat o perioadã ďż˝n Italia. A recuperat deja ceva si sperãm sã recupereze cďż˝t mai mult. Face pregãtire acasã si acesta este un lucru bun, pentru cã ďż˝l ajutã sã-si punã la punct cunostintele nedobďż˝ndite ďż˝n acesti ultimi doi ani de studiu. Mari probleme a avut la romďż˝nã, la scris. La oral e mai simplu pentru cã ďż˝n vorbire este coodonat de cãtre noi. Si la matematicã a venit cu lipsuri mari“, a declarat directorul Daniela Semian.

La Sãbãoani, notã maximã la teza unicã

Comuna Sãbãoani este una dintre comunele nemtene din care au plecat cei mai multi cetãteni la muncã ďż˝n strãinãtate. Odatã cu ei au plecat si elevi de scoalã generalã si liceu. Asa cum se ďż˝ntďż˝mplã peste tot, si la Sãbãoani se ďż˝ntorc elevii acasã. „De la ďż˝nceputul acestui an scolar au revenit ďż˝n scoalã sapte elevi. Sase dintre ei nu s-au putut adapta la scoala din Italia, iar ďż˝n cazul unei eleve, mama sa a vrut sã se ďż˝ntoarcã ďż˝n tarã pentru cã aici se face mai multã carte si este convinsã cã viitorul fiicei ei este aici, ďż˝n Romďż˝nia, si nu ďż˝n Italia“, a declarat profesor Ioana Ciobanu, director adjunct al Liceului Teoretic Vasile Alecsandri Sãbãoani.
Printre copiii reveniti la unitãtile de ďż˝nvãtãmďż˝nt din aceastã comunã este o fatã care dupã ciclul primar a studiat doi ani ďż˝n Italia, dupã care a revenit ďż˝n tarã. ďż˝n clasa a VII-a a avut de sustinut teza cu subiect unic la limba si literatura romďż˝nã, lucrarea sa primind cea mai mare notã din toatã clasa. Asta demonstreazã cã existã o compatibilitate ďż˝ntre cele douã discipline, dar mai trebuie recunoscut si faptul cã vorbirea ďż˝n romďż˝neste ďż˝n familie a avut un rol foarte important ďż˝n pãstrarea cunostintelor acumulate ďż˝n clasele mici.

Ortografie, neadaptare...

O problemã pentru copiii reveniti ďż˝n tarã o reprezintã ortografia, care are de suferit dupã o perioadã ďż˝n care ea nu este utilizatã. „Programa scolarã ďż˝n Italia este mult mai simplã fatã de ceea ce avem noi aici. Avem caz de copil care a fãcut clasele primare ďż˝n Italia si care acum este la noi ďż˝n scoalã. Acest copil are mari lacune si este foarte greu sã tinã ritmul cu colegii de aceeasi vďż˝rstã. Pentru el este foarte dificil sã treacã dintr-o clasã ďż˝n alta, pentru cã are o pregãtire foarte slabã“, a spus directorul Liceului Vasile Alecsandri, Liliana Gligor. Dascãlii acestei unitãti de ďż˝nvãtãmďż˝nt sustin cã neadaptarea la scoala din Italia sau din orice altã tarã reprezintã principala problemã cu care se confruntã elevii romďż˝ni. Profesoara Angela Vacaru, dirigintã la clasa a V-a A de la liceul sãbãonean, a spus cã sďż˝nt pãrinti care constientizeazã avantajele ďż˝nvãtãrii ďż˝n tarã si din acest motiv renuntã, dupã o perioadã, sã ďż˝si mai lase copiii sã studieze ďż˝n scoli strãine. O fetitã a fost adusã ďż˝n tarã pentru cã nu a mai rezistat presiunii psihice la care era supusã de cãtre colegii italieni, care mereu o tachinau si umileau. Cďż˝nd a fost ďż˝ntrebatã de cãtre diriginte cum i-a fost cďż˝t a ďż˝nvãtat ďż˝n strãinãtate, copila a ďż˝nceput sã plďż˝ngã. O altã elevã a povestit cã desi nu s-a consumat prea mult pentru cã nu era bine primitã printre colegi, este convinsã cã niciodatã nu ar fi putut lega prietenii, oricďż˝nd de mult timp ar mai fi sta printre copiii strãini. „Datoria noastrã este sã ďż˝ncercãm sã ďż˝i ajutãm pe acesti elevi sã ďż˝si poatã echivala studiile si ďż˝i primim ďż˝n clase ďż˝n care ďż˝si cunosc deja colegii. ďż˝n conditiile reducerii populatiei scolare de la an la an, revenirea copiilor plecati este un lcuru foarte important pentru unitatea scolarã“, a mai spus directorul Liliana Gligor.

Probleme si cu punctuatia, ortogramele si chiar de vorbire

La Colegiul Tehnic Gheorghe Cartianu, ďż˝n acest an scolar au fost primiti din scoli din strãinãtate cinci elevi. O altã unitate de ďż˝nvãtãmďż˝nt din Piatra Neamt ďż˝n care au fost primiti elevi stranieri este Grupul Scolar Economic Administrativ. „Copiii «stranierilor» au ďż˝n primul rďż˝nd nevoie de pregãtire suplimentarã la limba romďż˝nã. Cďż˝nd se ďż˝ntorc, ei nu mai stiu sã scrie romďż˝neste. Ei mai vorbesc romďż˝na doar ďż˝n familie si nu e de ajuns. Nu mai stiu ortogramele. Multi dintre ei folosesc ďż˝ncã punctuatia cu semne duble. Nu au fãcut deloc gramaticã“ a spus un profesor de romďż˝nã de la Scoala Elena Cuza Piatra Neamt.
Nici cu limba vorbitã nu stau mai bine pentru cã, de multe ori, cďż˝nd nu-si gãsesc cuvintele ďż˝n romďż˝nã, copiii completeazã cu cele din limba pe care o stiu cel mai bine - italiana sau spaniola, dupã caz. „ďż˝n spaniolã, la substantiv nu fac si categoriile gramaticale, si atunci nu stiu numãrul sau genul cďż˝nd vin ďż˝n scolile romďż˝nesti, chiar dacã sďż˝nt ďż˝n clasa a V-a“, a mai spus profesorul respectiv.