O viatã confiscatã de Securitate - Grigore Caraza
• Grigore Caraza, una din figurile proeminente ale rezistentei anticomuniste din Rom�nia, �mplineste astãzi 80 de ani • a fost condamnat �n total la 47 de ani de muncã silnicã, temnitã grea si domiciliu fortat �n Bãrãgan • dupã gratii a stat 21 de ani �n penitenciarele de la Piatra-Neamt, Bacãu, Galata-Iasi, Vãcãresti, Jilava, Tg. Ocna si Aiud • printre camarazii sãi de suferintã �n �nchisorile comuniste s-au aflat Petre Tutea, Istrate Micescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ion Petrovici, D. Stãniloaie, Iustin P�rvu, Dumitru Bejan, Paulin Clapon, etc • Copilãria, adolescenta
Acum 80 de ani �n urmã, pe 1 februarie, �n familia gospodarilor munteni, Ioana si Vasile Caraza din Poiana Teiului, judetul Neamt, se nãstea Grigore, al cincilea din cei sase copii ai acestora. Dupã ce terminã scoala primarã �n satul natal, urmeazã Scoala Normalã „Gheorghe Asachi“ din Piatra-Neamt. �n anul 1948, �nvãtãtorul inspector Ioan Olaru de la Borca, �l numeste director al Scolii Primare Cãlugãreni, comuna Poiana Teiului. �ncepuse perioada de stãp�nire sovieticã �n Rom�nia, deci si pe valea Bistritei. �n aceste conditii, �nvãtãtorul Grigore Caraza s-a angajat �n lupta �mpotriva acelui regim comunist care era aservit interesului sovietic. �n martie 1949, organizeazã rezistenta anticomunistã din aceastã zonã montanã si �nfiinteazã �mpreunã cu un cunoscut organizatia anticomunistã „Frãtiile de Arme“. Este trãdat de „prietenul“ sãu si arestat �n ziua de 31 august 1949. Securistii care l-au arestat chiar acasã erau condusi de lt. de Securitate M. Asofiei, comandantul Biroului de Securitate Borca.
�n temnitã
Calvarul sãu pricinuit de organele de represiune �ncepe cu cercetãrile si bãtãile de la Securitatea din Piatra-Neamt. A fost condamnat �n trei etape, la 47 de ani muncã silnicã sau temnitã grea. Dupã gratii a suferit �n perioada 31. 08. 1949 - 22. 07. 1977, cu trei �ntreruperi. �n total 21 de ani, plus 2 ani domiciliu fortat �n Bãrãgan. A intrat �n temnitã de la v�rsta 20 de ani si a fost eliberat definitiv la v�rsta de 48 de ani. Dupã eliberare, �n vara lui 1977, a revenit �n vizitã �n satul natal, Poiana Teiului. Casa i-a fost dãr�matã cu ocazia strãmutãrilor prilejuite de construirea barajului dela Bicaz. A mai gãsit doar douã trepte de la intrarea �n casã. S-a asezat pe ele, a privit pãdurea din jur, Ceahlãul, a �nceput sã pl�ngã... Viata sa, tineretea sa, s-au irosit �n temnitele de la Piatra-Neamt, Bacãu, Galata-Iasi, Vãcãresti, Jilava, Tg. Ocna, Aiud. Numai la Aiud a suferit 18 ani, din care �n zarcã, 8 ani. �n aceste �nchisori a avut ca profesori mari personalitãti ale neamului rom�nesc: Petre Tutea, Istrate Micescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ion Petrovici, D. Stãniloaie s. a. Printre camarazii sãi de suferintã amintim pe Iustin P�rvu, Dumitru Bejan, Puiu Atanasiu, Filaret Gãmãlãu, M. Lungianu, Paulin Clapon s. a. A rezistat cumplitelor reeducãri organizate �n temnitele de la Aiud �n perioada 1960-1964, activitate condusã de colonelul de securiate Gh. Crãciun, comandantul �nchisorii. �si aminteste cu silã de anchetatorii sãi, de tortionari, de cei care l-au �nfometat, l-au tinut �n frig si mizerie, de informatorii care l-au �mpins, prin continutul notelor informative date, �n prãpastie. Unii dintre acesti informatori, ca Traian Ungureanu sau Gh. Matase au scris 70 si 80 de note informative �mpotriva sa!
„Se elibereazã Grigore Caraza, nereeducat si ireducabil“
Grigore Caraza se numãrã printre cei 56 de fosti detinuti politici care au rezistat eroic reeducãrilor din iadul comunist. C�nd noi eram �n libertate, �n marea �nchisoare a tãrii, Grigore simtea cum trec pe l�ngã el sãrbãtorile noastre: Nasterea Domnului, Anul Nou, Sfintele Pasti. Din celulã �n celulã, a pãstrat �n sufletul sãu imagini ale pãrintilor, fratelui surorilor sale, prietenilor si muntilor sãi rãmasi undeva departe. Au trecut �n chinuri cele 160 de zile de izolare, cele 40 de zile de greva foamei sau durerea celor 106 de zile cu lanturi la picioare. Chiar �n aceastã lume de infern, av�nd o memorie de exceptie, �n temnitã a memorat peste 10. 300 de versuri pe care le-a adus �n libertate prin viu grai. O parte dintre ele au fost publicate pe pãm�nt american de cãtre Zaharia - Zahu Panã �n volumul intitulat „Poezii din �nchisoare“.
Versuri alese, scoase din temnitã, fãrã h�rtie si stilou, erau creatii ale „sfintilor �nchisorilor“, printre care Nichifor Crainic si Radu Gyr. Este un moment �nãltãtor dacã ai ocazia sã-l asculti c�nd recitã „Balada codrului fãrã haiduc“ (185 de strofe) sau „Iisus �n celulã“, ambele scrise de Radu Gyr. Lui Grigore Caraza, nici torturile, nici lipsurile de tot felul nu i-au schimbat sentimentele: iubirea de Dumnezeu si de neam. C�nd a fost eliberat din temnitã, �n adresa pe care temnicerii au trimis-o securitãtii din Piatra-Neamt se preciza: „Se elibereazã Grigore Caraza, nereeducat si ireducabil“. �n liberate, noi murim o singurã datã, dar el, dupã gratii, murea �n fiecare clipã.
Unde vã este tineretea, domnule Caraza? „Acolo, �n acele celule str�mte, murdare, jilave si reci, �n care intra cu greu lumina soarelui, cu tineta de fecale �n interiorul ei, flãm�nd si bolnav, din c�nd �n c�nd anchetat, bãtut sau izolat sever“. �ntr-o noapte, �n celula mortii a visat cã muntele Ceahlãu era din mãmãligã. Si el m�nca cu poftã. C�nd s-a trezit din vis, c�rpa de sub cap era udã de saliva care i-a curs din gurã.
Exilul
Cu lacrimi �n ochi, cu inima sf�siatã de durere, dupã grele �ncercãri, �n ziua de 23 mai 1980, Grigore Caraza ia drumul exilului. A ajuns �n America. Acolo s-a revãzut cu fosti camarazi din temnitele comuniste. Pe data de 22 august 1996, la Casa Albã prima doamnã a SUA a pregãtit o receptie oficialã. Grigore Caraza a fost invitat �n calitate de presedinte al Consiliului National Rom�n pentru America si vicepresedinte pentru SUA al AFDP cu sediu la Geneva.
�n Congresul american, la ONU, la posturile de radio „Vocea Americii“, „Europa liberã“, „BBC“ - Londra, Grigore Caraza, sotia sa, prietenii sãi Cicerone Ioanitescu, Mia Braia, P. C. Gheorghe Calciu, Mircea Cazacu s. a. au cerut drepturi si libetãti pentru rom�nii de acasã si de pretutindeni. Congresmanilor americani le-a oferit documente prin care sã atragã atentia atentia asupra dezastrelor produse �n Rom�nia �n timpul dictaturii ceausiste. Au cerut de asemenea ministrilor de externe din tãrile dezvoltate sã sustinã la ONU cauza Rom�niei. �mpreunã cu acestia a organizat demonstratii de protest pe pãm�nt american sau �n Europa, pentru binele rom�nilor, �mpotriva imperiului sovietic.
Din nou acasã
Dupã 21 de ani de muncã la o companie din New-York, Grigore Caraza vine �n Rom�nia. Dorul de acasã a �nvins. S-a stabilit �n Piatra-Neamt. �n iulie 2004 primeste titlul de „Cetãtean de Onoare“ al comunei Poiana Teiului, iar �n 2007, municipalitatea �i acordã titlul de „Cetãtean de Onoare“ al orasului Piatra-Neamt. Revenit pe plaiuri natale �si viziteazã fostii camarazi, sustine conferinte tematice, aseazã plãci comemorative, aseazã troite �n cimitire din Basarabia, a sprijinit moral si material ridicarea „Mausoleului de la Aiud“ �nchinat martirilor din temnita transilvanã, a oferit gratuit la prieteni 800 de exemplare din cartea sa intitultã „Aiud �ns�ngerat“, a ajutat familii nevoiase. Ca scriitor, �nvãtãtorul Grigore Caraza, prin cartea sa ajunsã la a III-a editie ne perzintã un fragment din „Odiseea“ sa. Volumul a fost lansat la Poiana Teiului, la Bicaz, la Piatra-Neamt, la Bucuresti. Peste tot s-a bucurat de aprecierile specialistilor. Cartea sa se aflã si �n Biblioteca Academiei Rom�ne, printre cãrtile de valoare ale Patriarhului BOR, ale Principesei Margareta a Rom�niei, �n biblioteci judetene si comunale, la mari personalitãti din tarã si strãinãtate. Volumul rãm�ne ca o candelã-sperantã aprinsã pentru generatiile viitoare. Realizatoarea de televiziune (TVR) Lucia Hossu-Longin l-a vizitat �n mod special, acasã la el, la New York. Ea a fãcut atunci numãrul 37 din prestigiosul serial „Memorialul durerii“, care a fost difuzat �n �ntreaga tarã. �n martie 2008, un alt realizator de televiziune, Cristi Tabãrã de la Pro Tv a fãcut un documentar despre fostul detinut Grigore Caraza, care a fost, de asemenea, difuzat �n �ntreaga tarã.
La ceas aniversar
Valea Muntelui se m�ndreste, printre altii, cu PC arhimandrit Iustin P�rvu, staret al Mãnãstirii Petru-Vodã, dar si cu �nvãtãtorul-scriitor Grigore Caraza, fost detinut politic, care a luptat toatã viata pentru adevãr si care si-a servit patria voluntar, cu seninãtate si curaj. Este unul dintre putinii patrioti desãv�rsiti pe care �l mai avem printre noi. �n camera sa intimã, �n locul de rugãciune candela nu se stinge niciodatã, alãturi de icoana Maicii Domului care l-a �nsotit din Rom�nia p�nã �n America si din nou acasã. De asemenea, se aflã la loc de cinste fotografii cu pãrintii, fratele, surorile sale, sute de cãrti cu autografe ale autorilor, presã strãinã �n care a scris sau �n care s-a scris despre el. A luptat, a suferit, a rãbdat, a �nvins si si-a pãstrat sc�nteia de divinitate. Pentru ce a fost maltratat de comunisti? Pentru cã si-a iubit Patria si pe Dumnezeu. Acum la cei 80 de ani este fericit pentru cã a fost prigonit pentru dreptate. Nimeni dintre cei care i-au irosit viata, fãrã drept, nu i-au cerut iertare. Anchetatorii sãi, tortionarii sãi, securistii care l-au batjocorit (care mai trãiesc) au o viatã lipsitã de griji, cu pensii care sfideazã orice bun simt.
Ne m�ndrim cu el. Si noi si generatiile care urmeazã �i datorãm respectul nostru. Grigore Caraza a fost unul dintre cei care au luptat pentru ca noi sã fim liberi.
Grigore Caraza - repere biografice
• 1929 - 1 februarie - se naste Grigore, al cincilea dintre cei sase
copii ai lui Vasile si Ioanei Caraza
• 1943 - absolvent al scolii Primare de 7 ani din Poiana Teiului; se
�nscrie la Scoala Normalã „Gheorghe Asachi“ din Piatra Neamt.
• 1948 - �ntrerupe cursurile Scolii Normale din cauza situatiei
materiale precare a familiei
• 1948 - 1949 - �nvãtãtor �n satul Cãlugãreni, din Poiana Teiului
• 1949 - �nfiinteazã o organizatie anticomunistã �mpreunã cu
Pamfil Sãlãgeanu, din comuna Ceahlãu; pe 31 august este arestat
• 1950 - 18 februarie, condamnat la 8 ani pentru crima de uneltire
contra ordinii sociale.
• 1949 - 1957 - prima detentie politicã, executatã �n cea mai mare
parte �n Penitenciarul Aiud.
• 1957 - 23 ianuarie, eliberat de la Aiud
• 1957 - 1958 - domiciliu obligatoriu �n Bãrãgan, sat Rãchitoasa,
regiunea Constanta.
• 1958 - 20 septembrie, rearestat de la domiciliul obligatoriu
• 1959 - 18 iunie, condamnat politic la 23 ani de muncã silnicã
pentru crima de uneltire �mpotriva ordinii sociale
• 1959 - 1964, detentie la Aiud
• 1964 - pus �n libertate pe 1 august (eliberat prin Decret de
gratiere).
• 1966 - reia studiile (fãrã frecventã si seral) la Liceul „Petru
Rares“ din Piatra Neamt.
• 1970 - 21 ianuarie - 30 martie, anchetat �n stare de libertate; pe 31 martie este arestat si, deci, �ntrerupe din nou studiile; pe 11 iunie este condamnat la 10 ani pentru propagandã �mpotriva or�nduirii comuniste.
• 1970 - 1977 - detentie executatã �n Aiud.
• 1977 - 22 iulie, eliberat o zi mai t�rziu dupã ce Zarca Aiudului
rãmãsese goalã; �n septembrie se re�nscrie la Liceul „Petru Rares“ pentru a mai face �ncã doi ani de scoalã (�ntre timp seralul se mãrise la 5 ani).
• 1979 - obtine diploma de bacalaureat la v�rsta de 50 de ani,
dupã 18 ani de scoalã.
• 1980 - 23 mai, pãrãseste tara; exil �n SUA; locuieste la New York
peste 21 ani; colaboreazã la periodicul „Cuv�ntul rom�nesc“,
editat �n Hamilton-Canada, semn�nd cu pseudonimul Ig. Roger,
precum si la Revista „Lupta rom�nã“ de la Paris
• 1986 - 18 martie, obtine cetãtenie americanã
• 2001 - 17 iulie, se repatriazã
• 2004 - 30 aprilie: i se acordã titlul „Cetãtean de Onoare“ al
comunei Poiana Teiului.
• 2007 - 31 mai: i se acordã titlul „Cetãtean de Onoare“ al municipiului Piatra Neamt
|