Pãrintele Iustin, sprijinit de teologi ďż˝n „cruciada“ ďż˝mpotriva cipu-rilor

• ďż˝ntr-un studiu, profesorul universitar Mihai Valicã, de la Facultatea de Teologie „Dumitru Stãniloae“ din Iasi, sustine demersul pãrintelui Iustin ďż˝mpotriva cip-urilor biometrice • acesta mai sustine cã introducerea cip-urilor poate genera abuzuri ďż˝mpotriva cetãtenilor si nu garanteazã confidentialitatea si securitatea datelor ďż˝nscrise • si nici sanctiuni pentru utilizarea ďż˝n alte scopuri • practic, se poate institui un control total asupra persoanei, stiindu-se ďż˝n orice moment unde este, cu cine, tranzactiile financiare, rutele de cãlãtorie, timpul petrecut ďż˝n anumite locuri, etc. • „ciparea“ poate servi ďż˝n atingerea unor „interese“ militare si ďż˝n actiuni de spionaj n

Un studiu al preotului profesor doctor Mihai Valicã, fãcut cu binecuvďż˝ntarea IPS Teofan Savu, Mitropolitul Moldovei, presedintele Comisiei Canonice a Sfďż˝ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe. Studiul profesorului urmeazã pozitiei exprimate de pãrintele Iustin Pďż˝rvu, staretul Mãnãstirii Petru Vodã. Din ianuarie 2009 a ďż˝nceput ďż˝n Romďż˝nia, cu o grabã suspectã si tacitã, eliberarea de pasapoarte si permise de conducere cu cip, fãrã ca cineva sã cunoascã ďż˝n detaliu datele stocate pe cip. ďż˝n vederea aderãrii fãrã rezerve la spatiul Schengen, prevãzutã pentru 2011, si executďż˝nd cu multã rďż˝vnã si acribie directivele UE, Romďż˝nia extinde procedeul si la alte documente personale, cum ar fi: actul de identitate, cardul de sãnãtate, precum si alte documente de cãlãtorie. Pe fondul acestei actiuni, pãrintele Justin Pďż˝rvu a dat un comunicat care a creat anumite controverse, contestatii si reactii. Cu binecuvďż˝ntarea IPS Teofan, prezint mai jos pãrerea mea referitoare la problema ridicatã de pãrintele Iustin, ďż˝ntrucďż˝t sďż˝nt doctor ďż˝n Teologie Socialã Aplicatã, disciplinã care reglementeazã moral relatia Bisericii cu lumea, si cadru didactic universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxã „Dumitru Stãniloae“ din Iasi, specializarea Biserica azi. Istorie si Actualitate.

I. Sinteza psiho-teologicã a comunicatului pãrintelui Iustin din data de 14. 01. 2009

a. ďż˝ndemnat de glasul constiintei si curãtia inimii, pãrintele Iustin atentioneazã cu duh profetic, de pericolele unui posibil ďż˝nceput de ďż˝nsemnare cu numãrul fiarei apocaliptice 666 si considerã planul national de introducere a cipurilor biometrice pentru buletin si pasaport ca o vreme „premergãtoare acestei profetii“, deci nu derularea ďż˝nsãsi a profetiei.
b. Nu actiunea cipurile biometrice ďż˝n sine este egalã cu pecetluirea, ci aceasta reprezintã doar un ďż˝nceput si „o capcanã a vrãjmasului“. E posibil ca ulterior aceste date sã fie folosite pentru trecerea la actiunea propriu-zisã, iar o datã ďż˝nceputã, sã pregãteascã pas cu pas, psihologic-aperceptiv si mental, actiunea finalã: pecetluirea.
c. ďż˝n acest context, pãrintele Iustin ďż˝i ďż˝ndeamnã pe credinciosi sã fie vigilenti si, dacã e nevoie, chiar jertfelnici: sã primeascã martirajul, dacã vor fi fortati sã primeascã „inofensiva“ actiune, adicã acceptarea cipurilor biometrice pentru buletine si pasapoarte.
d. Recunoaste cã nu este de datoria sa sã facã aceastã atentionare, ci ar fi fost de datoria „arhipãstorilor, mai marii acestei Biserici“, ďż˝nsã din cauzã cã ei nu iau atitudine, sau nu considerã acest lucru un pericol, se substituie acestora si, din dragoste pentru neam si Bisericã, trage un semnal de alarmã, considerďż˝nd cã acest „proiect le rãpeste de fapt oamenilor libertatea“ si ar grãbi si chiar ar usura ulterior procesul de pecetluire.
e. Cuvintele: „Este vremea muceniciei! Luptati pďż˝nã la capãt! Nu vã temeti!“ vor sã marcheze acest lucru si vor sã spunã cã dacã acum, cďż˝nd actiunea este abia la ďż˝nceput, crestinii nu vor fi capabili de jertfã si ďż˝mpotrivire, mai tďż˝rziu va fi si mai greu.
f. Dacã aceastã actiune nu ar fi fost proorocitã cu 2000 de ani ďż˝n urmã de Sf. Apostol si Evanghelist Ioan, demersul pe care guvernantii, cu stiintã sau nestiintã, ďż˝l fac prin acest proiect nu ar fi fost pus sub semnul ďż˝ntrebãrii sau al contestãrii, ci nebãgat ďż˝n seamã, sau poate chiar considerat un lucru benefic. ďż˝nsã dacã luãm ďż˝n serios Sf. Scripturã, si ďż˝n special proorocia din Apocalipsa 13, atunci, dupã pãrerea mea, demersul pãrintelui Iustin este justificat teologic, responsabil si profetic, ďż˝ntrucďż˝t existã multe date comune ďż˝ntre actiunea introducerii cip-urilor biometrice si atentionarea profeticã din Apocalipsã.

II. Legislatia nationalã, internationalã si europeanã referitoare la cip-urile biometrice


a. Regulamentului Consiliului Europei nr. 2. 252/ 2004 dã recomandãri si detalii tehnice privind cip-urile biometrice, ďż˝nsã nici o tarã din lume nu s-a grãbit sã le implementeze cu atďż˝ta acrivie tehnicã si obedientã. Romďż˝nia este prima tarã-pilot-cobai de pe planetã cu un asemenea proiect experimental, iar guvernarea trecutã a reglementat aceasta prin: OGU 94/ 2008, HG 1566/ 2008, OG 207 din 04/ 12/ 2008.
b. Actiunea cip-urilor biometrice a „ďż˝nceput ďż˝n pas de mars“ ďż˝n judetul Ilfov, de la 1 ianuarie, iar pďż˝nã ďż˝n iunie 2009 se urmãreste extinderea sistemului informational biometric ďż˝n toatã tara.
c. Din decembrie 2008 a ďż˝nceput ďż˝n Romďż˝nia emiterea unui nou model de permis auto de tip card, care contine de asemenea un cip electronic pe bazã de cod de bare. Cip-ul contine date personale uzuale, date medicale, istoricul bolilor, contraventii rutiere, etc. Actiunea a ďż˝nceput fãrã o bazã legislativã si fãrã o promovare corespunzãtoare prin mass-media.
d. Pentru 1 ianuarie 2011 este programatã introducerea noilor cãrti electronice de identitate cu cip.
Platforma-pilot-cobai informational va fi implementatã ďż˝n judetul Caras-Severin, de unde se va extinde proiectul si ďż˝n celelalte judete. Informatiile sďż˝nt memorate pe 2 suporturi: banda opticã si circuit integrat de tip smartcard (cip). Datele ďż˝nscrise nu pot fi sterse, ci se poate doar adãuga la ele informatii, iar aceastã actiune o poate face nu numai Ministerul Internelor, ci si cel al Comunicatiilor! Existã asadar un drept discretionar asupra naturii si cantitãtii informatiilor ďż˝nscrise, ďż˝ntrucďż˝t nu este reglementat cine are dreptul sã ďż˝nscrie, care sďż˝nt criteriile de selectie a ceea ce trebuie ďż˝nscris si ce ar putea afecta imaginea sau confortul psihic al persoanei ďż˝n cauzã, etc.
e. Abuzurile se extind si mai aberant prin legea 298 din 21 nov. 2008, care obligã pe furnizorii de servicii de comunicatii electronice sã pãstreze orice convorbire telefonicã, orice sms sau e-mail pe ultimile 6 luni si sã le punã la dispozitie, la solicitarea autoritãtilor competente.
f. ďż˝ngrijorãtor este faptul cã nici o lege sau normã nationalã, europeanã sau internationalã nu garanteazã discretia, securitatea absolutã a datelor ďż˝nscrise si nu prevede sanctiuni clare pentru cei ce le-ar utiliza ďż˝n alte scopuri, sau ar comite erori tehnice sau neglijentã ďż˝n securizarea datelor.
g. Pďż˝nã ďż˝n prezent doar Asociatia Civic Medias a semnalat si contestat abuzul acestor legi si ďż˝ncãlcarea drepturilor omului, pe cďż˝nd unii membrii „justitiari“ ai societãtii civile sďż˝nt preocupati mai departe si interesati obsesiv doar de scoaterea icoanelor din scoli...

III. Scopul cip-urilor RFID

Anuntate deja de doi ani, pasapoartele biometrice contin imaginea facialã si amprentele detinãtorului. Cerute de Statele Unite, pasapoartele vor fi emise ďż˝n premierã de Romďż˝nia, ďż˝n ciuda faptului cã unii experti sustin cã este nevoie de doar patru ore pentru a decripta informatiile de pe cip. Cip-urile RFID sďż˝nt menite sã ďż˝nlocuiascã codul de bare de pe produsele din magazine si sã controleze „pozitiv“ individul, cu intentia de a-l proteja si ďż˝n scopul cresterii gradului de securitate al acestuia, ďż˝nsã nu s-au luat ďż˝n seamã ďż˝n mod real si pericolele si vulnerabilitatea sistemului. Componentele si alte operatiuni electronice ale cip-ului biometric sďż˝nt deja mediatizate si se gãsesc pe larg ďż˝n literatura de specialitate.
3. 1. Avantaje ale cip-urilor RFID
a. Din punct de vedere economic si comercial:
1. Usureazã, scurteazã si eficientizeazã considerabil procesul de productie.
2. Datoritã capacitãtii de stocare a cip-urilor, se reduce timpul de cumpãrare a produselor prin identificarea si livrarea rapidã a acestora si oferã posibilitatea refacerii stocurilor ďż˝n timp util.
b. Din punct de vedere militar:
1. Servesc cu mare precizie atingerea obiectivelor militare, precum si a celor de spionaj.
c. Din punct de vedere al evidentei, identificãrii si ajutorului unei persoane ďż˝n caz de urgentã:
1. Introducerea cip-urilor ďż˝n pasapoarte este consideratã o mãsurã de sigurantã ďż˝n plus de cãtre guvernele tãrilor care le-au introdus deja partial.
2. Conectarea la anumite baze de date publice nationale si internationale oferã ďż˝n cďż˝teva minute toate informatiile vitale despre persoana cãreia i se scaneazã un document personal prevãzut cu cip RFID.
3. 2. Dezavantaje ale cip-urilor RFID
1. Informatiile din memoria cipului pot fi citite de cãtre orice cititor, nu doar de cãtre cele specializate. Astfel, cu un simplu calculator performant, orice date, oricďż˝t de criptate ar pãrea, pot fi sparte ďż˝ntr-un timp extrem de scurt (cel mult patru ore) si chiar falsificate.
2. Controlul total asupra cetãtenilor. Se va sti ďż˝n orice clipã unde sďż˝ntem, cu cine sďż˝ntem, tranzactiile financiare, rutele de cãlãtorie, timpul petrecut ďż˝n anumite locuri si alte date, ce vor fi folosite dupã bunul plac al posesorilor acestor baze de date.
3. Cip-urile nu pot fi detectate de simturile fiziologice sau perceptia umanã. Deci nu vor putea fi evitate.
4. Microcipurile implantate la animale au provocat cancer ďż˝n aproximativ 10% din cazurile implanturilor. Tesutul cancerigen a apãrut ďż˝ntotdeauna ďż˝n jurul cipului RFID.
5. Cip-urile RFID sďż˝nt sensibile la anumite tipuri de radiatii ori contactul cu surse ďż˝ncãrcate cu electricitate.
6. Nu existã inclusã ďż˝n cip-uri optiunea: Nu colecta date statistice despre mine.
7. Cel care va refuza cip-urile din varii motive, va fi lipsit de serviciile publice, care cer o identificare la baza de date, generďż˝nd astfel o izolare si ďż˝nstrãinare socialã. Deci persoanele fãrã cip nu existã.
8. Cip-urile sďż˝nt o sursã de informatie gratuitã pusã la dispozitie pentru serviciile de spionaj la toate nivelurile, iar date personale pot fi deturnate ďż˝n diferite scopuri sau fãcute publice fie din neglijentã, fie intentionat.
9. Cip-urile biometrice pot avea avantaje pe termen scurt, dar pe termen lung pot fi un pericol real. Ele compromit metodele existente de securitate pe baza celor 2 elemente introduse, folosind presupunerea cã ele nu sďż˝nt accesibile publicului, nici mãcar ďż˝n mod criptat. De exemplu, dacã ai o bazã de date cu amprente si pentru a intra ďż˝n sistem este nevoie de amprenta unei persoane, nu trebuie sã fie persoana acolo, poti sã iei din baza de date a politiei amprenta ei. ďż˝n mod paradoxal, cip-urile biometrice diminueazã siguranta unei tãri. Ele permit accesul pe baza pasaportului altcuiva, farã a fi nevoie ca el sã fie de fatã. Nu te mai verificã nimeni fizic, totul se bazeazã pe sistem. De aceea, expunerea informatiilor digitale ale romďż˝nilor discretionar si fãrã nici un discernãmďż˝nt reprezintã o actiune fie inconstientã si iresponsabilã, fie de trãdare a propriilor cetãteni.
10. Serviciul 112 permite gãsirea locatiei telefonului. Oricďż˝nd te poate localiza fãrã sã apelezi, numai datoritã faptului cã telefonul primeste semnal. Acelasi lucru se poate extinde la cip-urile RFID.
11. Evidenta strictã a vietii personale la toate nivelurile eliminã sansa de a repara o neglijentã, o gresealã sau o neputintã de platã, de exemplu fatã de o bancã. Cazul americanilor cu dosar financiar. Dacã uiti sã faci o platã, esti catalogat ca rãu platnic toatã viata. Nu mai primesti un ďż˝mprumut, niciodatã.
12. Monitorizarea prin satelit pe baza identificãrii faciale reprezintã o amenintare la propria viatã, dacã luãm ďż˝n consideratie ghidarea rachetelor antipersoanã prin satelit. O eventualã loviturã de stat omoarã orice persoanã cu ajutorul rachetelor ghidate dupã recunoastere facialã. Tehnic acest lucru este deja posibil. Deci cip-ul biometric poate servi si la terorism, ucideri si crimã organizatã.
13. Autentificarea biometricã se poate realiza si atunci cďż˝nd persoana detinãtoare a documentelor biometrice este moartã: este nevoie doar de mďż˝na sa, sau de un ochi, pentru a intra ďż˝ntr-un sistem. Astfel banii din cont, sau alte actiuni financiare sau administrative, care necesitã informatii biometrice, se pot obtine doar dacã ai cadavrul. Deci pericolul cip-urilor biometrice se prelungeste chiar si atunci cďż˝nd omul este fãrã viatã.

IV. Opozitii si atitudini contra cip-urilor biometrice �n lume

Luďż˝nd ďż˝n consideratie aspectele de mai sus, precum si din motive de eticã civicã sau eticã a tehnologiei biometrice, unele institutii, persoane sau asociatii religioase, civice sau profesionale se opun vehement, cum ar fi: unii americani, sďż˝rbii, grecii, scotienii, alte tãri occidentale, pilotii britanici, etc.
Introducerea cip-urilor este, fãrã ďż˝ndoialã, un scandal. „ďż˝n toate aceste cazuri revolta nu trebuie privitã ca o reactie provenitã pe fondul unui fanatism religios, asa cum ďż˝ncearcã sã o suceascã unele glasuri din presã, ci, mai ďż˝ntďż˝i de toate, ca o reactie de apãrare ďż˝mpotriva unei ďż˝nregimentãri fortate ďż˝ntr-un sistem de supraveghere suspect“.

V. Omul redus de la imago Dei la un simplu numãr sau cip electronic

Dacã se respinge din motive de bioeticã clonarea biologicã, de ce nu s-ar respinge din aceleasi considerente si „clonarea electronicã biometricã“, avďż˝nd ca motivatie teologicã ďż˝nvãtãtura Bisericii Ortodoxe despre antropologie.
Imago Dei ďż˝n om dupã Sfintii Pãrinti este unitarã atunci cďż˝nd exclude orice conceptie substantialistã despre „chip“, care constã ďż˝n mod functional, practic, ďż˝n manifestarea vietii sale spirituale, ca nevoie primordialã si centralã. Primatul vietii spirituale activeazã aspiratia fiintei noastre umane spre absolut, spre arhetipul ei divin (Origen), spre Dumnezeu.
Prin „Harul lui Hristos, prin dragostea lui Dumnezeu Tatãl si prin ďż˝mpãrtãsirea Sfďż˝ntului Duh“, omul reuneste, ďż˝n ipostasul sãu creat, divinul si umanul, dupã chipul lui Hristos, adicã „chipul Celui ceresc“, ajunge „la mãsura vďż˝rstei plinãtãtii lui Hristos“ si astfel devine dumnezeu prin har. ďż˝n acest sens spune Sfďż˝ntul Vasile cel Mare cã „omul este o fãpturã care a primit poruncã sã devinã Dumnezeu“, adicã „chip al Chipului“ - eikon Eikonos. Deci omul are un destin hristologic, ďż˝ntrucďż˝t originea lui este ďż˝n Hristos, Care este Chipul, icoana lui Dumnezeu. Omul real „s-a nãscut atunci cďż˝nd Hristos a intrat ďż˝n viatã si s-a nãscut“, iar ziua nasterii lui Hristos „este zi de nastere a umanitãtii“. Omul este alcãtuit teologic, iar chipul sãu are o valoare teologicã, hristicã, si nu ďż˝l putem amaneta sau ďż˝mprumuta, sau permite sã fie folosit fãrã voia si libertatea noastrã. Valoarea ontologicã a omului nu constã, sau nu se aflã ďż˝n el ďż˝nsusi, ďż˝nteles ďż˝n mod autonom, cum sustin teoriile materialiste, ďż˝n suflet, minte, intelect, sau exclusiv ďż˝n persoana omului, cum sustin sistemele filozofice contemporane, ci ďż˝n Arhetipul lui. De vreme ce omul este o icoanã, existenta lui realã nu e determinatã de elementul creat din care este fãcutã icoana, sau din voia lui liberã, ci de Arhetipul (Modelul) ei necreat. Omul este ďż˝nteles astfel de Pãrintii Bisericii „ďż˝n mod ontologic numai ca fiintã teologicã. Ontologia lui este iconicã“. A permite ca chipul nostru sã fie „clonat electronic“ si ďż˝nregimentat ďż˝n cip-uri, iar apoi manipulat dupã bunul plac al cuiva, ďż˝nseamnã a „amaneta“ ceea ce nu ne apartine si a reduce identitatea noastrã iconicã, care este unicat, la un numãr ďż˝ntr-o bucatã de plastic. Aceasta este ca si cďż˝nd ai folosi o icoanã ca placã video, sau hard disc... Din punct de vedere moral este un sacrilegiu, sau cel putin o desacralizate, ďż˝ntrucďż˝t se petrece o coborďż˝re a dimensiunii spirituale, respectiv a chipului iconic uman, ďż˝ntr-o folosintã strict materialã si terestrã. Or, chipul nostru apartine arhetipului divin, adicã lui Dumnezeu. Deci cip-urile biometrice, ďż˝n acest context, contravin ďż˝nvãtãturii biblice si patristice despre antropologia crestinã, ďż˝ntrucďż˝t reduc, circumscriu, deci mãrginesc chipul/ icoana fiintei umane la o simplã tehnologie si suport electronic de emitãtoare si implanturi.

VI. Propuneri si perspective

Lãsďż˝nd la o parte orice panicã si tulburare, care nu fac cinste crestinilor, refuzul ďż˝n masã al unor experimente pe care Guvernul Romďż˝niei le aplicã ďż˝n serie ar trebui sã ne punã pe gďż˝nduri si sã ne ďż˝ntrebãm dacã ne mai simtim, sau mai sďż˝ntem considerati si tratati ca persoane umane, ori ca o simplã marfã, pe care se poate pune o etichetã, cip-uri, etc. Nimeni din Guvern, nu s-a gďż˝ndit sã supunã aceastã temã dezbaterii publice, ca o problemã de eticã cetãteneascã sau de eticã biometricã a tehnologiei moderne, asa cum s-ar cuveni unei tãri democratice, la care se pare cã sďż˝ntem doar figuranti. Propun ca implementarea privind cip-urilor biometrice sã fie amďż˝natã, pďż˝nã ce aceastã problemã va fi dezbãtutã public. Sfďż˝ntul Sinod al BOR sã initieze toate demersurile legale pe lďż˝ngã organismele responsabile, pentru a nuanta legile privind pasapoartele si alte documente personale, ďż˝n raport cu convingerile stiintifice, religioase sau morale ale cetãtenilor. Pďż˝nã atunci sã se respecte legislatia actualã, privind noile cãrti de identitate, respectiv Ordinul 1190 din 31 iulie 2001 al Ministerului de Interne, care mentioneazã cã „persoanele care refuzã cartea de identitate din motive religioase“ primesc buletine de tip vechi. La fel, HG 978/ 2006 privind fotografiile de pasaport, care dã posibilitatea personalului monahal ca „fotografia sã poatã fi realizatã cu capul acoperit, din motive religioase“.
Prin opozitia fiecãruia, prin trezirea unei solidaritãti de constiintã crestinã la nivel national, putem cere legiuitorului sã abroge noile legi din domeniul actelor electronice de identitate, sau sã le aplice diferentiat, fãrã ca aceasta sã conducã la un regim discriminatoriu din punct de vedere politic, economic sau al serviciilor sociale.
Personal cred cã introducerea cip-urilor este neconstitutionalã si antidemocraticã, ďż˝ntrucďż˝t nu s-a realizat prin dezbatere publicã nationalã si ďż˝ncalcã flagrant „drepturile omului“ prevãzute ďż˝n Constitutia Romďż˝nie si ďż˝n alte legi internationale. Am convingerea cã Sf. Sinod va interveni la forurile legislative ďż˝n acest sens, pentru a linisti problemele de constiintã ale credinciosilor BOR, si va demara conceperea unei doctrine sociale, care sã reglementeze moral relatia Bisericii cu lumea la toate nivelurile. Dupã pãrerea mea, aceasta ar pune capãt oricãror speculatii, precum si unor substituiri si interventii singulare, referitoare la cip-urile biometrice si nu numai, care apar pe alocuri ďż˝n cuprinsul Patriarhiei Ortodoxe Romďż˝ne.

Pr. Prof. Dr. Mihai VALICÃ, Universitatea „Al. I. Cuza“, Iasi,
Facultatea de Teologie Ortodoxã „Dumitru Stãniloae“