Se pleacã si... nu prea de la Petrotub
• desi s-au �nscris aproape 300 de muncitori la disponibilizãri, nu s-a dat drumul nimãnui • �nscrierile se �ncheie pe 31 martie • sindicalistii se pl�ng de comunicarea slabã cu sefii • Laminorul de 16 toli �si va relua activitatea sãptãm�na aceasta • Numãrul salariatilor de la ArcelorMittal care vor sã plece din fabricã pentru plãti compensatorii si alte stimulente financiare a ajuns aproape de cota 300, �n conditiile �n care, oficial, nimãnui nu i-a fost acordat „liberul“. Gheorghe Ciobanu, liderul Sindicatului Liber Petrotub, a declarat cã dosarul fiecãrui muncitor este analizat, cel mai probabil datele finale urm�nd sã fie prezentate dupã data de 31 martie, c�nd se �ncheie campania de �nscrieri. „Din c�te stim, nu au fost date verdicte pentru cei care doresc sã �ncheie raporturile de muncã. S�nt 287 de oameni �nscrisi pe liste, ceea ce ne �ngrijoreazã. S�ntem �n plinã crizã economicã si, poate, oamenii au simtit cã nu prea este de lucru. Drept este cã Laminorul de 16 toli este �nchis, �nsã joia aceasta �i va fi dat din nou drumul“, a declarat Gheorghe Ciobanu. Acesta se pl�nge de lipsa de comunicare cu cei din conducerea fabricii si a concernului. „Desi avem 22 de directori, nu avem date oficiale. Nu ni s-a spus nimic concret despre viitor, cu toate cã am solicitat acest lucru. Sperãm doar ca aceastã crizã mondialã sã nu ne afecteze prea tare si cã nu ne vom «scufunda». Singurul lucru pe care vreau sã-l transmit este cã asteptãm contracte si materie primã“, a mai subliniat Gheorghe Ciobanu.
Reamintim cã pentru tevarii ce vor sã abandoneze „corabia“ a fost instituit un termen de 30 de zile de la �nscrierea la disponibilizãrile voluntare, c�nd patronatul poate sã decidã dacã angajatul primeste
„undã verde“ sau nu. Decizia de „lãsare la vatrã“ a venit �n cursul lunii trecute, c�nd conducerea concernului a anuntat cã schema de disponibilizãri se va �ncheia oficial pe data de 31 martie. Conditiile s�nt identice celor aplicate la ArcelorMittal Galati, sau la alte unitãti din tarã. Sindicalistii �ncã asteaptã sã vadã cum va decurge aceastã campanie, mai ales cã, de la Crãciun si p�nã la debutul lui ianuarie, �n fabricã nu s-a lucrat, oamenii av�nd timp sã se g�ndeascã bine la ceea ce vor avea de fãcut. O parte a reprezentantilor muncitorilor au mai mentionat cã ar fi de dorit ca oamenii sã rãm�nã la posturile lor. Nu poate fi spus nimic atunci c�nd este vorba despre un om �n pragul pensionãrii, care are ocazia sã se retragã la timp, inclusiv cu un bãnut �n buzunar. Aceasta, �n conditiile �n care amãnuntele legate de soarta ArcelorMittal de l�ngã Roman s�nt �ncã discutate. Interesant este cã, �n conformitate cu Contractul Colectiv de Muncã, salariatii disponibilizati la cerere vor primi plãti compensatorii de p�nã la 28. 000 de lei, �n functie de vechimea �n muncã. Tot �n functie de perioada lucratã, ei vor beneficia de ajutor de somaj si de plata lunarã a ultimului salariu, pe o perioadã care poate ajunge la 24 de luni. Nu trebuie omis faptul cã tevarii, care vor mai rãm�ne, vor mai avea abia anul acesta o sansã sã �si discute lefurile cu patronatul, dar sperantele lor au „aripile“ cam subrede. Reprezentantii muncitorilor s-au �nt�lnit sporadic cu sefii desemnati de concern, prin care au acceptat „oferta“ patronatului de prelungi Contractul colectiv de muncã p�nã la sf�rsitul anului �n curs, fãrã cresterea lefurilor. Sindicalistii au mai afirmat cã, �n conditiile date, de crizã mondialã, nu este cea mai bunã solutie, �nsã nici cea mai rea, interesul general, al bunului mers al uzinei pãr�nd sã primeze. Chiar si asa, a fost semnat un document, care obligã pãrtile sã se �nt�lneascã trimestrial si sã analizeze situatia financiarã a fabricii, �n functie de care pot fi reluate negocierile pentru drepturile salariale, ceea ce, se pare, nu se prea �nt�mplã. Totusi, pe plan mondial, criza se ad�nceste, �n conditiile �n care, asa cum au anuntat sefii concernului, trebuia sã se renunte la o serie de salariati. Oficialii au decretat cã vor desfiintarea a maxim 9. 000 de locuri de muncã, din care 6. 000 la nivelul combinatelor detinute �n Europa de Est. Cel mai probabil, reducerea de personal va fi fãcutã pe baza aplicãrii schemelor de plecare voluntarã, compania dorind reducerea cu 3% din numãrul total al angajatilor, ceea ce ar �nseamnã o reducere a cheltuielilor. Motivele invocate au fost efectele crizei economice, ceea ce a determinat reducerea medie cu 35% a productiei la nivelul grupului, �n ultimul trimestru al acestui an.
|