Greu, tare greu cu heraldica prin rural

• primarii comunelor din zona Roman cautã solutii pentru stabilirea ďż˝nsemnelor heraldice, care sã fie „bãtute“ pe stema comunitãtilor

Din 2003, Consiliul Judetean Neamt s-a chinuit sã impunã comunelor introducerea unor steme, care sã simbolizeze ďż˝ntr-o formã concentratã, traditiile istorice, precum si realitãtile economico-sociale si culturale locale. Primarii din mediul rural, fie nu au putut identifica puncte relevante din istoria, specificul si traditia zonelor pe care le pãstoresc, fie au apelat la serviciile unor societãti experte ďż˝n heraldicã, fie cã au lãsat problema „moartã“. Printre primarii interesati de simbolurile heraldice se numãrã Adrian Diaconu, de la Cordun, Petricã Prichici, de la Ion Creangã, Emilian Prisecaru, de la Bahna si Eugen Mihai, de la Boghicea. Ultimii doi au apelat la aceeasi societate din Sibiu, care se va ocupa de stemele comunelor respective. „Demersurile au fost greoaie, cu toate cã firma Incorso Consult Sibiu, specializatã ďż˝n heraldicã, a venit cu oferta de a asigura consultantã, pe baza monografiei comunei Bahna. Dupã ce vor stabili simbolurile, ne vor prezenta trei variante. Printre simbolurile dragi nouã ar fi un stejar ďż˝n vďż˝rstã de 500 de ani, declarat monument al naturii ďż˝n comunã, un spic de grďż˝u si un cap de bour. De asemenea, cu 40 de sonde de extractie ďż˝n «ogradã», ne gďż˝ndim sã luãm ďż˝n calcul si un simbol care sã reprezinte industria extractivã“, a declarat Vasile Cãprioarã, secretarul comunei Bahna. Primarul din Boghicea, Eugen Mihai a reluat demersurile cu privire la proiectul pentru realizarea documentatiei ďż˝ntocmitã la sfďż˝rsitul anului trecut.
„Boghicea este renumitã pentru mestesugurile sale, asa cã ne-am gďż˝ndit ca simbolurile sã reprezinte aceste traditii. Nu vrem sã cãdem nici ďż˝n ridicol, punďż˝nd pe stemã un butoi, pentru cã dogãritul este unul din mestesugurile vechi. S-ar putea ca unii sã confunde dogãritul cu viciul betiei. Mã declar optimist cã firma din Sibiu va gãsi cele mai reprezentative simboluri pentru zona noastrã“, a declarat primarul Eugen Mihai. Acesta a mentionat cã varianta finalã va fi stabilitã prin hotãrďż˝rea Consiliului Judetean Neamt. „Dupã aceastã avizare, proiectul va fi aprobat, sau nu, de Comisia Nationalã de Heraldicã, iar apoi, Guvernul va emite o hotãrďż˝re pentru ca stema comunei sã devinã operationalã. Chiar dacã noi ne zorim, va mai trece mult timp pďż˝nã cďż˝nd vor fi depãsite toate etapele“, a primarul de Boghicea. La ultimul recensãmďż˝nt al stemelor, efectuat ďż˝n 2006, din 2. 851 de comune din tarã, doar 236 au stemã proprie.