Apelul staretului Iustin, dezbatere la Bucuresti

• cipurile din pasapoarte, incriminate de pãrintele Iustin, au constituit subiect de dezbatere ďż˝n Capitalã • au participat preoti, teologi, politisti si ziaristi • „Toti am citit Apocalipsa si ďż˝nfricosãtoarea profetie - scrisã cu 2000 de ani ďż˝n urmã: „Si ea (fiara) ďż˝i sileste pe toti, pe cei mici si pe cei mari, si pe cei bogati si pe cei sãraci, si pe cei slobozi si pe cei robi, ca sã-si punã semn pe mďż˝na lor cea dreaptã sau pe frunte. ďż˝ncďż˝t nimeni sã nu poatã cumpãra sau vinde decďż˝t numai cel ce are semnul, adicã numele fiarei, sau numãrul numelui fiarei“ (Apoc. 13: 16-17), citeazã pãrintele Iustin Pďż˝rvu •

Apelul staretului Iustin Pďż˝rvu, de la Mãnãstirea Petru Vodã, ďż˝ndreptat ďż˝mpotriva noilor pasapoarte continuã sã facã valuri. La initiativa Asociatiei Ziaristilor si Editorilor Crestini, a avut loc, zilele trecute, o dezbatere publicã, la Sala Radio, pe tema introducerii pasapoartelor biometrice si a cipurilor personale. Au participat profesorii teologi Stefan Buchiu si Constantin Coman, monahul Filoteu Bãlan, care a sustinut punctul de vedere al steretului Iustin, sociologul Dan Dungaciu si doi comisari-sefi de politie.
Dezbaterea a fost sustinutã dupã ce, sãptãmďż˝na trecutã, pãrintele Iustin Pďż˝rvu atrãgea atentia ďż˝ntr-un comunicat cã aparitia pasapoartelor cu cipuri ar putea fi un semn prevestitor al Apocalipsei si ďż˝ndemna la refuzul acestora de cãtre crestini. Imediat s-au format douã tabere. Cei care ďż˝i dãdeau dreptate staretului Iustin si cereau scoaterea pasapoartelor din uz si altii care nu credeau cã ar putea fi vreo legãturã ďż˝ntre pasapoarte si sfďż˝rsitul lumii. De mentionat cã, initial, adversarii opiniei staretului nemtean au ďż˝ncercat sã acrediteze ideea cã textul apelului nu i-ar fi apartinut, ďż˝nsã, dupã ce aceastã sustinere a fost infirmatã de chiar pãrintele Iustin, au ales sã ďż˝ncerce sã arunce ďż˝n derizoriu afirmatiile acestuia.
O tabãrã oarecum distinctã o formeazã oamenii legii, care au ďż˝ncercat sã se limiteze strict la latura tehnicã a disputei. Adicã ce „iaste“ si cum se comportã un pasaport cu cip. Iar din dezbaterea care a avut loc la Bucuresti s-au putut retine referitor la acest subiect, dupã cum au scris si ziarele centrale, urmãtoarele: microcipul are o structurã de radio frecventã, prezintã o bunã securitate, integritate si confidentialitate a datelor, are o antenã care intrã pe frecventa controlorului de pasapoarte, iar cipul se activeazã de la o distantã de sub 10 centimetri de cititor si poate fi citit doar cďż˝nd pasaportul este deschis. Cam la atďż˝t s-ar rezuma pozitia oficialilor. ďż˝n rest, despre alte implicatii, inclusiv religioase, nici un comentariu, pe principiul cã nu sďż˝nt abilitati sã le facã.
Destul de ciudatã a pãrut ďż˝nsã la dezbaterea mentionatã pozitia teologilor, si anume cã microcipurile n-ar putea nicicum sã aibã ceva de-a face cu credinta. Corect, am zice noi, dar, fãrã a avea pretentia cã ne pricepem la microcipuri sau dispute teologice, spunem doar atďż˝t: apelul staretului Iustin noi l-am ďż˝nteles ca fãcďż˝nd referire la o metodã de „ďż˝nsemnare“ a oamenilor, de urmãrire a lor, care, e opinia repurtatului monah, ar aminti de prevestirile despre Apocalipsã. Dacã e sau nu asa, vã lãsãm pe dumneavoastrã sã decideti, mãrginindu-ne la a mai relua doar cďż˝teva pasaje din celebrul de acum si atďż˝t de discutatul apel al staretului de la Petru Vodã.

„Se vrea ďż˝nregimentarea si uniformizarea pe model ateist a copiilor nostri“

Toti am citit Apocalipsa si ďż˝nfricosãtoarea profetie - scrisã cu 2000 de ani ďż˝n urmã: „Si ea (fiara) ďż˝i sileste pe toti, pe cei mici si pe cei mari, si pe cei bogati si pe cei sãraci, si pe cei slobozi si pe cei robi, ca sã-si punã semn pe mďż˝na lor cea dreaptã sau pe frunte. ďż˝ncďż˝t nimeni sã nu poatã cumpãra sau vinde decďż˝t numai cel ce are semnul, adicã numele fiarei, sau numãrul numelui fiarei“ (Apoc. 13: 16-17).
Vremea ďż˝n care ne aflãm acum este premergãtoare acestei profetii. Prin lege, prin ordonantã de guvern, romďż˝nii sďż˝nt obligati sã se ďż˝ncadreze ďż˝ntr-un plan de urmãrire si supraveghere la nivel national si mondial, proiect care le rãpeste de fapt oamenilor libertatea. Romďż˝nilor li se cere sã-si punã pe pasapoartele, permisele auto si orice alt act personal cipul biometric ce contine amprenta digitalã, imaginea facialã, si toate datele personale. Poate pentru multi dintre dumneavoastrã acest cip pare un lucru nesemnificativ, dar ďż˝n spatele acestui sistem de ďż˝nsemnare a oamenilor, de codare si stocare a datelor de identificare se ascunde o ďż˝ntreagã dictaturã, un ďż˝ntreg plan demonic, prin care de bunã voie ďż˝ti vinzi sufletul diavolului. ďż˝nsemnarea oamenilor, ca pe vite, este primul pas al unor alte mãsuri luate pentru controlul absolut al fiintei umane. Dragii mei, dupã cum proorocesc Sfintii Pãrinti, primirea acestui semn este lepãdarea noastrã de credintã. (... ) Se vrea si se ďż˝ncearcã o desfiintare a sacrului prin relativizarea valorilor fundamentale, a adevãrului de credintã prin ecumenicitate, se vrea ďż˝nregimentarea si uniformizarea pe model ateist a copiilor nostri. Dacã ďż˝i spui acum unui cetãtean care are cinci copii ďż˝n casã - „Mãi, nu mai lua buletinul sau pasaportul“ - pãi el nu ďż˝ntelege. „Pãi, pãrinte, eu ce le mai dau de mďż˝ncare?“ Si-l pui ďż˝n fata acestei situatii grele. Sďż˝ntem noi dispusi ca Brďż˝ncoveanu de altãdatã sã facem sfinti din copiii nostri? Nu sďż˝ntem pregãtiti. Si atunci cine poartã toatã aceastã vinã? Nu noi, biserica? Nu noi, mãnãstirile, care sďż˝ntem ďż˝n fata altarului avem datoria sã spunem oamenilor adevãrul si sã-i prevenim la ceea ce-i asteaptã pe mďż˝ine? Dar ďż˝n protopopiate nici vorbã sã se punã o astfel de problemã, esti respins, esti catalogat naiv si depãsit - ba chiar mai face si glume pe seama ta. Deci dacã preotul nu are habar de lucrurile acestea, atunci ce sã mai spui de bietul credincios care sãracu’ de-abia deschide Biblia de douã trei ori pe an, sau doar o datã-n viatã? Vina este de partea tuturor celor ce rãspund de educatia si formarea acestui popor - de la ďż˝nvãtãtori, profesori pďż˝nã la preoti si ministri“.
Oricine poate judeca acest apel dupã cum considerã de cuviintã. Dar drept rãspuns pentru cei care au luat apãrarea cipurilor, le propunem un exercitiu: scoatem termenul de cip din text si ne gďż˝ndim la cďż˝t de adevãrate sďż˝nt cuvintele staretului Iustin referitoare la situatia actualã a tãrii, la ďż˝ngrãdirea libertãtilor fundamentale ale cetãteanului, la lipsa de implicare a celor care ar trebui tocmai sã conducã acest popor. Parcã sďż˝nt lucruri la care nu se mai poate rãspunde doar cu ce e un microcip si cďż˝t de inofesiv e el, pe modelul elevului lui Caragiale care stia sigur cã un castravete are 99% apã.