Comertul la condicutã, sfďż˝nt pe la crďż˝sme si buticuri

• sãrãcia din zona Roman a ďż˝nflorit si mai mult comertul pe „caiet“ • majoritatea magazinelor si crďż˝smelor din zonele mãrginase sau chiar din centru, de teama falimentului, oferã produse pe credit • condicuta este bucuria, dar, la salariu sau pensie, si spaima multora n

Sãrãcia accentuatã din Roman a generat o nouã formã de comert, pe zi ce trece tot mai „ďż˝nfloritor“. Cel la condicutã. ďż˝n pericol de a-si ďż˝nchide dughenile din cauza supermarketurilor si a taxelor si impozitelor ďż˝mpovãrãtoare, ďż˝ntreprinzãtorii, ďż˝n special cei din zonele mãrginase, au acceptat tacit vďż˝nzarea unor produse clientilor pe ďż˝ncredere cu ďż˝nscriere pe „caiete“. De asemenea, ofertantii de plãceri iluzorii, crďż˝smarii, au ďż˝mbrãtisat, la rďż˝ndul lor, aceeasi formã de mentinere a clientilor. Fiecare proprietar de magazin mixt, bar, chiosc, si-a format, ďż˝n timp, un anumit numãr de clienti fideli, ďż˝n special, pensionari sau oameni care nu cďż˝stigã mai mult de 300-400 de lei lunar. Receptivi la doleantele oamenilor, patronii s-au gďż˝ndit cã oferind posibilitatea amãrãstenilor de a mai supravietui, de la un ajutor social la altul, de la o pensie la urmãtoarea, de la o alocatie complementarã la alta, vor putea avea asigurat un dever, care sã aducã un minim de profit. „Pďż˝nã a introduce moda cu datul pe credit pďż˝nã la pensie, sau salar, am observat cã erau ďż˝n activitatea magazinului perioade moarte. Marea majoritate a clientilor, fiind de prin zonã, si stiind ďż˝n general pãsurile lor, am acceptat sã-i astept la platã cďż˝teva zile, pďż˝nã cďż˝nd vor ďż˝ncasa pensiile, salariile sau ajutorul social“, a explicat inedita metodã un comerciant din zona Bulevardului Republicii. Nu conteazã dacã deseori amãrďż˝tul se trezeste cã are de achitat mai mult decďż˝t ďż˝si fãcuse el calculele. „Stiu cã fetele de la chiosc, mai «indexeazã» datoriile acumulate, ďż˝nsã nu am ce face. Eu si sotia sďż˝ntem salariati si ďż˝mpreunã cu alocatiile celor doi copii pe care-i avem de-abia adunãm aproape 12. 000 de lei. Gďż˝nditi-vã cã din acesti bani avem de achitat ďż˝ntretinerea si utilitãtile, din ce ďż˝n ce mai mari. Mai iau cďż˝te un pachet de tigãri pe zi, o votcã, douã, iar pentru nevastã medicamente si uite-asa se duc banii. Cďż˝nd luãm leafa avem bani doar cďż˝teva zile, dupã care, aproape trei sãptãmďż˝ni, te uiti la cer, asteptďż˝nd sã pice vreo manã cereascã. Din nefericire, nu cade nimic. Atunci, m-am orientat si am apelat la patroana magazinului mixt din vecinãtate, care mi-a dat la ďż˝nceput, pe credit, doar cďż˝teva produse care nu depãseau 30 sau 40 de lei. Vãzďż˝nd apoi cã sďż˝nt de bunã credintã, suma a crescut de la o lunã, la alta si asa, ďż˝n prezent pot sã-mi permit sã fac o «gaurã» de 100, 200 de lei. Nimeni nu mi-a cerut niciodatã vreo garantie. N-are de ce sã-mi fie rusine. As fi putut uita sã plãtesc, dar dupã aceea, unde mã mai duceam?“, s-a lamentat Viorel Pãduraru, din Roman, domiciliat pe strada Bogdan Dragos.

Comertul „evreiesc“ model pentru patroni

Nu de putine ori, patronii mai iau si tepe, ďż˝nsã, de regulã, au ďż˝nvãtat ďż˝n timp sã elimine treptat rãu-platnicii, ďż˝n asa fel ďż˝ncďż˝t ďż˝n dugheana lor au credibilitate doar clientii cei mai fideli. „Am stat multe nopti treaz, gďż˝ndindu-mã cum sã procedez ca sã am mai mult succes decďż˝t concurenta. Am un magazin mixt si o crďż˝smã la fel de micã, pe care intentionez sã le ďż˝nchid, pentru a lãrgi spatiile comerciale. ďż˝n plus, acum iarna, aproape tot romďż˝nul are de bãut ďż˝n casã. ďż˝ncasãrile zilnice nu-mi permit sã fac nici o aprovizionare cum trebuie si nici sã-mi plãtesc birurile interminabile la stat. Un evreu, ďż˝n vďż˝rstã, mi-a povestit cã, ďż˝n Roman, ďż˝n epoca interbelicã, comerciantii dezvoltaserã un sistem practic de a sta la dispozitia clientilor, acceptďż˝nd varianta creditãrii pe o anumitã perioadã de timp. La fel ca si astãzi, dughenele erau la fel de dese, iar concurenta la fel de mare, iar fiecare proprietar cãuta sã gãseascã solutii sã supravietuiascã ďż˝n comert. De aceea am acceptat sã mai dãm produse pe credit unor persoane necãjite, din zonã. ďż˝n general mai mult pensionarii apeleazã la caiet. Acesti oameni necãjiti nu uitã niciodatã sã-si achite datoriile. Dacã nu au banii la termenul stabilit verbal, vin si cer sã-i mai pãsuim. Mai sďż˝nt ďż˝nsã si uituci, care nu mai sďż˝nt serviti. De obicei rãu-platnicii nici nu mai calcã pragul magazinului. Consider faptul cã acum, cu aceastã crizã mondialã este infinit mai greu ca ďż˝n vremea comertului evreiesc, deoarece birurile locale sďż˝nt ďż˝mpovãrãtoare, fiscalitatea de asemenea. Statul vrea sã jupoaie de pe comercianti sapte rďż˝nduri de piei“, a povestit un patron cu spirit inovator. Din discutiile purtate cu mai multi patroni, a rezultat faptul cã un asemenea comert se practicã ďż˝n proportie de peste 40-50% ďż˝n unitãtile comerciale romascane, cu deosebire ďż˝n zonele mãrginase si paupere ale orasului. ďż˝nsã, se pare cã nici centrul nu a fost ocolit de o asemenea practicã.

Voiajorii

Periodic, ďż˝ntreprinzãtori cu sacosa sau geanta calcã cartierele de locuinte romascane sau marile parcãri ale supermarketurilor, cu o gamã diversificatã de oferte: ďż˝ncãltãminte, stofe la metraj, textile, cosmetice, aparate electrocasnice, aparaturã audio-video. Majoritatea acestor produse sďż˝nt fãcãturi ordinare, iar cei care cad ďż˝n plasã plãtesc cu bani buni tentatiile iluzorii. Printre ofertanti se aflã si oameni cu studii superioare, care considerã cã nu este o rusine sã presteze o astfel de muncã suplimentarã. Pragurile multor locuinte sďż˝nt trecute de astfel de „oameni de afaceri, “ care etaleazã ďż˝n fata potentialilor clienti toatã gama de produse, ďż˝nsã, din pãcate, putini dintre vďż˝nzãtorii ad-hoc acceptã amďż˝narea la platã.