Br�nza ambalatã european, falimentul pietarilor?
• tãranii din piete se tem cã obligativitatea ambalãrii produselor le va fugãri clientii • „De ani de zile mãn�ncã lumea din laptele, casul si br�nza fãcutã de noi si n-a pãtit nimeni nimic. Mai des s-au intoxicat cu m�ncare din supermarket dec�t cu cea v�ndutã de tãrani“, ne-a spus o comerciantã din Piata Centralã • dacã vom fi obligati sã punem �n tiplã br�nza de burduf, de exemplu, apoi nimeni nu se mai atinge de ea, pentru cã pe negustatelea nu se cumpãrã“ • de la 1 februarie, cei care nu vor respecta legea riscã amenzi de p�nã la 50 de milioane vechi • Tãranii care de ani de zile au v�ndut lapte, br�nzã si alte produse alimentare pe tarabele din piatã s�nt supãrati foc pe una dintre ultimele decizii al Autoritãtii Nationale Sanitare Veterinare, �n baza cãreia s�nt obligati sã �si �nregistreze marfa la DSV Neamt �ncep�nd cu data de 1 februarie. Prin aceastã decizie, ANSV le impune tãranilor sã-si ambaleze marfa conform normelor UE, sã treacã pe ambalaj tot felul de detalii despre produs, inclusiv data expirãrii, si sã facã v�nzãri doar �n locuri cu igienã strictã. Asta �nseamnã cã nu mai putem gusta nici din br�nzã, nici din sunculite si nici din oricare alt produs de origine animalã oferit spre v�nzare. „Pentru ca micii producãtori sã poata sã v�ndã produsele obtinute de la animale, trebuie sã se �nregistreze la DSV Neamt �n vederea obtinerii Documentului de �nregistrare sanitarã veterinarã. Ei trebuie sã depunã la DSV Neamt o cerere tip si sã achite o taxã �n valoare de 10 lei pentru produsele primare (lapte crud, ouã, miere, peste, etc. ) si respectiv 300 de lei pentru produsele procesate (produse lactate, produse din carne, etc. ) “, a declarat Constantin Lipan, director executiv al DSV Neamt.
Br�nzã bunã, �n burduf... vidat
Decizia ANSV nu a fost foarte bine primitã de cãtre multi dintre micii producãtori, care astfel �si vãd amenintate veniturile. Ei se g�ndesc cã s-ar putea sã-si piardã clientii care vor prefera magazinele �n locul pietei, cunoscut fiind faptul cã multi dintre clienti se aprovizionau de la aceste tarabe tocmai pentru cã aici puteau gusta din br�nzã, din sm�nt�nã, mai stãteau de vorbã, se mai t�rguiau. Dacã se va ajunge sã se punã burduful �n plastic, s-ar putea ca agitatia de printre tarabe sã se reducã semnificativ. „Treaba nu e bunã. Vor tot ce le trece prin minte sã facem noi, oamenii simpli. De ani de zile mãn�ncã lumea din laptele v�ndut de noi, din casul, din br�nza noastrã si n-a pãtit nimeni nimic. Mai des s-au intoxicat oameni cu m�ncare din supermarket dec�t cu cea v�ndutã de tãrani. Plãtesc aproape zece milioane de lei pe lunã chirie pe stand. Aici intrã si apa si curentul electric. E ora 10, 30 si eu azi �ncã n-am fãcut safteaua. Ce sã zic, cum sã mai sper cã �mi va fi bine dupã 1 februarie, c�nd nu stiu dacã voi mai putea veni sã fac bani de chirie si sã �mi rãm�nã si mie c�teva milioane de lei, pe at�ta muncã?!“, a spus o v�nzãtoare de br�nzã si alte lactate din comuna Crãcãoani. La standul alãturat, o consãteacã a femeii a adãugat: „M�ncãm pulpe congelate de zece ani si nimeni nu mai aplicã legi pentru protectia consumatorului. Eu aduc br�nzã si sm�nt�nã �n piatã de ani de zile; am hrãnit at�ta lume cu marfa mea. S�nt copii �n Piatra Neamt care au crescut cu laptele de la vacile mele din surã si acuma au ajuns la liceu. Am persoane care vin regulat dupã lapte, dupã br�nzã, dupã sm�nt�nã. Oamenii �s multumiti de produsele mele iar eu �mi c�stig existenta de pe urma lor. Ce-oi face dupã 1 februarie, om vedea. Dar ar trebui sã se g�ndeascã aceia care vor sã trãim ca �n UE cã noi s�ntem printre cei mai amãr�ti dintre toate categoriile sociale. C�stigãm o nimica toatã pe munca de zi cu zi, fãrã sã stim de sãrbãtori, de concedii sau de alte perioade �n care sã ne odihnim oasele“.
„Le dãdem oamenilor sã guste, chiar dacã nu cumpãrau. Poate �ntr-o zi �mi deveneau clienti“
Un bãrbat de loc din Grumãzesti, av�nd aceeasi ocupatie �n Piata Centralã, sustine cã mãsura privind etichetarea produselor aduse la v�nzare de cãtre tãrani nu va tine prea multã vreme. „Dacã nu vor autoritãtile sã facã un ban, av�ndu-ne pe noi drept clienti care le �nchiriem spatiile, atunci sã lase lucrurile asa. Eu am clienti care vor veni la mine acasã ca sã cumpere marfa, asa cum se �nt�mplã de ani de zile. S�nt abonati regulati si chiar dacã nu voi mai vinde at�t de mult, de foame nu voi muri“.
�n Piata Dãrmãnesti, micii producãtori aflati cu produse lactate la v�nzare asteptau ieri un reprezentant al DSV Neamt pentru a le oferi mai multe amãnunte despre noua prevedere sanitar-veterinarã. „Eu mi-am cumpãrat �n urmã cu mai multi ani mulgãtori si am acasã spatii amenajate pentru prepararea produselor lactate. Ce mã intereseazã este sã vãd ce documentatie nouã mai trebuie sã �ntocmesc, pentru cã niste acte oricum le avem ca sã putem vinde acum �n piatã. Din pãcate, nu prea merge v�nzarea. Cel putin acum, dupã sãrbãtori, lumea nu prea mai dã pe la piatã. Mã g�ndesc cã dacã vom fi obligati sã punem �n tiplã br�nza de burduf, de exemplu, apoi nimeni nu se mai at�nge de ea, pentru cã pe negustatelea nu se cumpãrã. Si cam asa o sã se �nt�mple cu toate produsele. Tot timpul le dãdem oamenilor sã guste, chiar dacã nu cumpãrau. Poate �ntr-o zi �mi deveneau clienti, dacã le plãcea marfa mea. Plus cã le mai �ntreceam ceva la c�ntar, un fel de bonus, sã fie omul multumit de mine. Sper totusi cã nu �mi va fi foarte greu sã respect si aceastã ultimã prevedere si clientii pe care mi i-am fãcut �n toti acesti ani de c�nd v�nd br�nzã aici sã se aprovizioneze �n continuare de la mine“, a spus Maricica Olaru.
Si alte prevederi
Ordinul ANSVSA a apãrut �n Monitorul Oficial abia pe 30 decembrie 2008 si din acest motiv inspectorii au dat dovadã de clementã �n aplicarea sanctiunilor ce �nsotesc decizia. De la 1 februarie �nsã, cei care vor continua sã v�ndã �n piete fãrã sã fie �nregistrati, riscã sã fie amendati cu sume �ntre 3. 000 si 5. 000 de lei. �n plus, li se va interzice dreptul sã-si comercializeze produsele �n piatã. Produsele de origine animalã care s�nt destinate v�nzãrii trebuie sã provinã de la exemplare sãnãtoase care au toate actiunile sanitare veterinare obligatorii efectuate, sã nu fie falsificate si sã prezinte caracteristicile organoleptice (culoare, miros, gust si consistentã) specifice produsului, sã fie transportate, pãstrate si prezentate spre v�nzare �n ambalaje curate, neruginibile si usor de spãlat si dezinfectat, sã ofere informatii consumatorului privind numele producãtorului, denumirea produsului, data obtinerii. �n spatiile unde se obtin produsele de origine animalã trebuie sã fie respectate conditiile minime de igienã pentru a evita riscul de contaminare a produselor alimentare destinate comercializãrii. Persoanele care vin �n cotact cu produsele pe �ntreg lantul alimentar (de la obtinere si p�nã la comercializare) trebuie sã nu fie purtãtoare de boli transmisibile prin alimente, fapt dovedit printr-un document care atestã starea de sãnãtate a acestuia, vizat periodic de medicul uman. Este obligatoriu cã orice suspiciune privind calitatea si salubritatea produselor obtinute destinate v�nzãrii sã fie anuntatã medicului veterinar oficial sau medicului veterinar de liberã practicã.
|