Primãria Bicaz vrea reabilitare termicã, dar trebuie sã vrea si localnicii
• administratia localã inventariazã imobilele ce se preteazã a fi reabilitate termic • fondurile necesare provin de la bugetul de stat, cel local si al asociatiilor de proprietari • La Primãria Bicaz se lucreazã �n prezent din plin la inventarierea blocurilor de locuinte, ce ar putea face obiectul OU nr. 174 din 2002, privind instituirea mãsurilor speciale de reabilitare termicã a clãdirilor de locuit multietajate. Concret este vorba despre izolarea termicã a peretilor exteriori, realizarea sarpantelor si a acoperisurilor ori repararea sau �nlocuirea acestora, repararea si zugrãvirea peretilor exteriori, precum si �nlocuirea conductelor de distributie pe orizontalã si verticalã sau alte lucrãri �n domeniu. „�n vederea pregãtirii pentru includerea �n programul de reabilitare termicã a blocurilor din Bicaz, realizãm inventarierea clãdirilor, �n vederea elaborãrii auditului si a proiectului tehnic pentru tipurile de blocuri, ce se preteazã a fi reabilitate. Analiza structuralã prin metoda evaluãrii calitative se va realiza pentru fiecare bloc �n parte“, a declarat Constantin Catrinoiu, primarul orasului Bicaz. Imediat ce etapa de inventariere a clãdirilor va fi parcursã, urmãtoarea etapã va constitui convocarea si dezbaterea subiectului cu administratiile asociatiilor de proprietari, pentru a depista solutiile de finantare legale. Conform prevederilor ordonantei amintite, fondurile necesare pentru finantarea unei astfel de activitãti se asigurã, 37% din alocatii de la bugetul de stat, �n limita fondurilor aprobate anual cu destinatia reabilitare termicã a clãdirilor de locuit, 30% din fondurile aprobate anual cu aceastã destinatie �n bugetul local si alte surse legal constituite, iar 33% din fondul de reparatii al asociatiilor de proprietari si din alte surse. Cadrul legal existã, noi pregãtim �n prezent si bugetul local pe 2009, problema e ca asociatiile de proprietari sã subscrie ideii noastre si, mai ales, sã �nteleagã faptul cã numai �n conditiile �n care locatarii vor fi dispusi sã participe cu bani la reabilitarea blocurilor acestea vor putea intra �n reparatii, iar �n timp fata orasului ar putea fi schimbatã“, a mai afirmat primarul Catrinoiu. Edilii urbei de sub baraj sperã ca rãspunsul bicãjenilor sã fie unul pozitiv si asta pe considerentul cã �n campania electoralã, la toate �nt�lnirile cu candidatii pentru functiile locale s-a pus problema reabilitãrii blocurilor, iar cei ce reprosau fostilor edili lipsa initiativei �n acest domeniu, se angajau cã la o adicã vor participa cu o cotã parte. De retinut faptul cã zestrea edilitarã a Bicazului este de peste 3. 300 de locuinte, o bunã parte dintre ele alcãtuind prin �nsumare arhitecturalã cele 65 de blocuri, construite �ncep�nd cu 1950 si termin�nd cu unicul bloc ANL, dat �n folosintã �n mandatul 2000-2004.
|