Gerul „dilatã“ facturile la utilitãti
• �n noaptea de 8 spre 9 ianuarie s-au �nregistrat cele mai scãzute temperaturi din acest an • la Roman au fost - 17, 5 grade, la T�rgu Neamt - 15, 2 si - 10, 2 la Piatra Neamt • pe Ceahlãu, la Toaca, au fost - 18, 6 • romascaniii se pl�ng cã nu vor avea bani suficienti pentru a plãti facturile la utilitãti • furnizorii de apã, gaz si electricitate nu au �nregistrat avarii la sistemele de distributie • Temperaturile extrem de scãzute, care se �nregistreazã �n judet de c�teva zile vor mãri valoarea facturilor la gaz si curent electric. Nemtenii au fost nevoiti sã mai „bage“ c�te un grad sau douã �n plus la centrale murale, iar cei de la case mai multe lemne �n sobã. Nici vorbã de economii, dupã ce portofelele au fost golite de sãrbãtorile de iarnã. Unii cetãteni s�nt �nsã bucurosi cã plãtesc doar ceea ce consumã, indiferent de sacrificiile fãcute. „Centrala de apartament �mi dã posibilitatea sã-mi reglez singur consumul, �n functie de pungã. Acum, c�nd temperaturile de afarã au scãzut, am dat centrala la «20» ceea ce-mi asigurã un climat termic plãcut. E drept cã �n februarie voi fi nevoit sã plãtesc, �n plus, la utilitãti o sumã mai mare cu 200-300 de lei. Vom mai str�nge cureaua nu avem ce face. Nu pot lãsa copiii sã doarmã si sã �nvete �n frig. Nu am un venit dec�t de ceva peste 1. 000 de lei, din care iarna, utilitãtile �mi «furã» mai bine de jumãtate“ ne-a explicat metodele de supravietuire, Constantin Mateies. Mai greu este �nsã de suportat pentru pensionarii care trãiesc singuri. „Locuiesc singurã, la 84 de ani, �ntr-un apartament cu douã camere. Singurul venit este o pensie de urmas si... mult ajutor de la fiica mea, care locuieste la Focsani. Nu am centralã termicã, ci doar un convector pe gaz, care �ncãlzeste doar una din camere. �n felul acesta am crezut cã fac economie, �nsã nu fac dec�t sã-mi bag boala si mai ad�nc �n oase. Si asa s�nt suferindã de diabet si de alte afectiuni pentru care dau destui bani pentru medicamente. Sistarea gazului, de cãtre rusi, amenintãrile crizei economice, mã fac sã mã �ntorc �n timp, pe vremurile odioase, care au sanse sã se mai repete. La v�rsta mea nu �mi mai pot dori prea multe, �n afarã de liniste si un dram de sãnãtate, mie si mai multã familiei mele“ a declarat Lucretia Ailenei, din Roman. Principalii furnizori de gaze, electricitate si apã din Neamt au declarat cã nu au avut nici un fel de probleme cu gerul crunt, deoarece nu a bãtut aproape de loc v�ntul, cel care aduce de multe ori avarii la retelele de distributie.
Cel mai frig, la Roman si Toaca
Nici nu a �nceput bine 2009 cã deja am suportat cele mai scãzute temperaturi din acest an. Chiar dacã valorile nu s�nt record pentru aceastã perioadã a anului, romascanii au clãntãnit din dinti, la propriu, la aproape minus 18 grade Celsius. Temperatura a fost �nregistratã �n noaptea de 8 spre 9 ianuarie 2009. Gerul Bobotezei nu este o legendã si de acest fapt s-au convins nu doar cei din zona Roman, ci toti locuitorii din Neamt. Frig a fost si �n T�rgu Neamt unde mercurul termometrelor a cobor�t p�nã la 15, 2 grade sub zero. De departe cel mai bine au stat pietrenii, deoarece acestia au simtit aproape jumãtate din gerul care a dat peste romascani, �n Piatra Neamt �nregistr�ndu-se o temperaturã de minus 10, 2 grade Celsius. Polul frigului a fost, asa cum era si firesc, pe v�rful Toaca din Ceahlãu, unde mercurul a cobor�t p�nã la 18, 6 grade Celsius. Meteorologii ne anuntã cã vremea va intra �ntr-un usor proces de �ncãlzire astfel cã �n urmãtoarele zile, �ncep�nd chiar de astãzi, 10 ianuarie 2009, se va ajunge la valori pozitive ale temperaturii. Vom avea parte chiar de maxime pozitive, cel mult 1 - 2 grade, �n timp ce minimele nu vor mai cobor� sub minus 8 grade Celsius. Stratul de zãpadã rãm�ne la putere, astfel cã �n zona Piatra Neamt avem 12 centimetri de zãpadã, pe la Roman s�nt doar 7 centimetri, iar �n zona T�rgu Neamt zãpada mãsoarã 11 centimetri. Pe crestele Ceahlãului zãpada este consistentã, meteorologii mãsur�nd un strat de 69 de centimetri.
|