Ultimul Ignat dinaintea asom�rii
• de Ignat, orice t�ran va sacrifica probabil ultimul porc traditional pentru c� UE a impus alte reguli • din 2009 porcul va fi mai �nt�i asomat • s�tenii s�nt decisi s� nu apeleze la pistolul cu glont tranchilizant sau la fiole cu anestezice • �n acest fel, ritualul �njunghierii porcului va dispare din traditia rom�neasc� • t�ranii sustin c� asomarea va „ucide“ un obicei vechi • Porcii �si duc ultimele clipe de viat� �n gospod�riile romascanilor care tr�iesc la case, sau �n localit�tile �nvecinate, av�nd doar c�teva zile p�n� pe data de 20 decembrie, la Ignat, nestiind c� urmasii lor, din 2009, vor avea parte de un sf�rsit mai... „omenesc“, prin asomare. Ritualul sacrific�rii porcilor va dispare odat� cu 2008, an �n care reprezentantii ANSVSA au dat o derogare de la noile normative, astfel c� s�tenii pot s� taie ultimul porc asa cum au �nv�tat de la p�rinti si bunici. Aceast� veche traditie cu sorginte p�g�n�, asteptat� cu ner�bdare, �n special �n mediul rural, se va pierde �n negura vremii, printre regulamentele si normele europene, care, din „umanitate“ sacrific� animalele doar �n abatoare si �n conditii speciale. Anul acesta, conform num�r�torii inverse, fiecare t�ran va sacrifica ultimul porc, �n mod „barbar“. La fel ca �n toti anii, preg�tirile vor �ncepe din timp, dup� acelasi tipar de mii de ani. Ignatul este o zeitate precrestin�, fiind patronul focului sacru, iar data la care este s�rb�torit reprezint� modelul preg�tirilor pentru s�rb�torile de iarn�. �n fiecare b�t�tur�, „m�celarii sau casapii“ de circumstant� vor avea, si �n acest an, sculele preg�tite si... bine ascutite. Dup� ce animalul va fi �njunghiat, pe fruntea lui va fi crestat� o cruce, pentru purificarea si ferirea de rele. Imediat ce va �ncepe s� curg� s�ngele, copii vor primi c�te un „benghi“ �n frunte, iar mezinul se va alege cu o buc�tic� de ureche, pentru a creste mare. Ritualul are reguli stricte, chiar si �n privinta c�rnii. �n unele sate numai o femeie poate amesteca s�ngele, scurs din g�tul animalului, cu m�lai si sare pentru caltabos sau s�ngerete. Urmeaz� p�rlirea animalului, sp�larea si cur�tarea lui, dup� care urmeaz� transarea. „Am ajuns la concluzia c� aceste obiceiuri trebuie p�strate undeva. T�ierea porcului de Ignat este unul dintre cele mai importante ritualuri ale t�ranului rom�n. Din p�cate, nici ast�zi nu se mai practic� �ntocmai vechile r�nduieli. Conform noilor normative europene vom fi nevoiti s� renunt�m la t�ierea traditional� a porcului de Cr�ciun si a mielului de Paste. Consider c� este o nedreptate, pentru c�, �n acest fel, se pierde identitatea rom�nului“, a declarat Petric� Prichici, primarul comunei Ion Creang�.
�n traditiile populare, Ignatul este o divinitate solar� care a preluat numele si data de celebrare a Sf�ntului Ignatie Teoforul din calendarul ortodox. Porcul se taie �n aceast� zi si este preparat conform obieciului locului. Dup� t�iere, se face „pomana porcului“, cei care au ajutat la t�iere fiind osp�tati cu soric, friptur� si un pahar cu vin ori tuic� fiart�. �n popor, exist� credinta c� oamenii milosi si buni la suflet nu trebuie s� asiste la t�ierea porcului, fiindc�, astfel, carnea lui va prinde gust r�u ori guit�torul moare greu. Cu toat� legislatia european�, t�ranul este decis s�-si p�streze traditiile trec�nd peste toate obstacolele. „Cum adic� s�-mi asomez porcul �nainte de a-l �njunghia? Auzi vorb�, s�-l tranchilizez! �n felul acesta nici s�ngele nu se va scurge cum trebuie si carnea se va �nchide la culoare. De ce nu ne las� europenii �n pace si de ce trebuie s� vin� cu tot felul de idei fanteziste. Se va pierde traditia popular� iar copii nostri vor �nv�ta c�t de frumos este �n Spania, Italia sau mai stiu eu care tar� din Europa, de ce s� nu ne promov�m valorile exact asa cum le-am preluat de la �naintasi? Rom�nia va fi uitat� acolo �ntr-un colt de geografie, un nume trecut �n coada listei cu statele europene. Nici pe vremea lui Ceausescu nu se t�iau vite, cu toate c� viteii erau «beliti» prin toate gospod�riile. �ia din Europa s�-si vad� de treaba lor, pentru c� noi stim ce avem de f�cut. S-o cread� ei c� eu, din 2009, nu voi mai t�ia �n b�t�tur� mea porc, dup� cum am �nv�tat de la p�rintii, bunicii si str�bunicii mei!“, a spus, decis �n vorbe, b�tr�nul Vasile Huci, din localitatea Ion Creang�.
|