 „Nebuni“ dup� Occident
• mul�i dintre nem�enii care merg la munc� �n str�in�tate se �ntorc cu grave afec�iuni psihice • medicii psihiatri spun c� problemele acestora s�nt provocate de neadaptarea la via�a din Vest • cei mai mul�i dintre pacien�i sufer� sindroame de dezr�d�cinare • victime colaterale devin copiii sau membrii familiei care r�m�n �n �ar� • S�r�cia, traiul la limita subzisten�ei, lipsa unui loc de munc� sau a unei locuin�e, precum �i lipsa unei perspective, �i aduc la disperare pe mul�i nem�eni. Hot�r��i s� �i schimbe via�a �i s� le ofere m�car copiilor o �ans�, ace�tia iau calea str�in�t��ii, unde muncesc pe rupte pentru a c�tiga un ban �n plus.
Singuri printre str�ini, departe de familie �i de cei apropia�i, adesea umili�i de c�tre cei pentru care muncesc sau de cei pe care �i �ngrijesc, cei mai mul�i dintre nem�enii pleca�i s� �i caute norocul �n alte ��ri, sufer� tulbur�ri emo�ionale majore, care duc la apari�ia unor afec�iuni psihice. Sec�ia Psihiatrie a Spitalului Jude�ean Neam� are tot mai mul�i pacien�i proveni�i din r�ndul celor care se �ntorc din str�in�tate. Majoritatea femei, pe care le cople�esc singur�tatea, dorul de familie, izolarea sau condi�iile vitrege de munc�. Anul acesta au ajuns aici opt persoane care, sacrific�ndu-se la maximum pentru a c�tiga bani, au suferit sindroame de dezr�d�cinare.
Potrivit preciz�rilor f�cute de c�tre doctor Cornelia Vulpe, �efa sec�iei Psihiatrie, dou� dintre ele constituie cazuri mai speciale. „Este vorba de dou� doamne, una de 45 �i cealalt� de 47 de ani, care, merg�nd �n Italia, dup� o lun� de zile au dezvoltat un delir senzitiv de rela�ie, av�nd senza�ia c� s�nt urm�rite, c� exist� persoane care vor s� le otr�veasc� �i chiar s� le omoare. Punctul comun al cazurilor a fost izolarea de mediu, ambele tr�ind singure �n cas� cu ni�te b�tr�ne. Una dintre ele �ngrijea o b�tr�n� care nu putea vorbi �i nici nu auzea. Aceasta a decedat, iar doamna care avea grij� de ea s-a sim�it vinovat� de sf�r�itul b�tr�nei. �n momentul �n care b�tr�na a murit, ea s-a speriat foarte tare, a intrat �ntr-o stare de �oc, astfel fiind declan�at� boala psihic�. Cealalt� doamn� a plecat din casa unde muncea �n Italia �i s-a �ntors �n Rom�nia, deoarece nu a suportat regimul de via��, fiind b�tut� cu bastonul de cea pe care o �ngrijea“.
Cele mai frecvente cazuri de boal� grav� se manifest� la persoane cu v�rste �ntre 40 �i 45 de ani, care sufer� pierderea sim�ului realit��ii, depersonalizare, deliruri senzitive de rela�ie, deliruri halucinatorii. Reac�ia patologic� se refer� la persoanele s�n�toase care nu s�nt preg�tite pentru modul de via�� de „afar�“. Principalul �oc suferit de rom�nii care ajung �n str�in�tate este al schimb�rii mediului, iar cel de-al doilea este al necunoa�terii limbii. 90% dintre ace�tia nu cunosc limba ��rii unde se duc s� munceasc� �i, atunci c�nd se trezesc �ntr-un mediu total necunoscut �i nu pot s�-�i comunice ni�te inten�ii foarte simple, se simt frustra�i, sufer� extrem de mult.
„Astfel, apar �n primul r�nd reac�ii depresiv-anxioase, care pot c�p�ta chiar intensitate delirant�. Cu preg�tirea psihologic� necesar�, aceste reac�ii pot trece neobservate, dup� o spitalizare de dou�-trei s�pt�m�ni �i un tratament de minimum �ase luni. Exist� �ns� �i o a doua categorie de reac�ie patologic� sever� care apare pe un teren preexistent de �mboln�vire sau pe un teren genetic sensibil la �mboln�vire, iar �ocul neadapt�rii la noul sistem de via�� declan�eaz� boala cu care individul r�m�ne pe perioad� �ndelungat�“, afirm� doctor Cornelia Vulpe.
„Testarea psihologic� ��i arat� c� exist� ni�te tendin�e c�tre o exacerbare emo�ional� sau a unor tr�s�turi de caracter“
Un lucru reiese foarte clar: aceste persoane care aleg lucrul �n diverse ��ri nu s�nt preg�tite psihologic s� fac� fa�� acestui fapt, drept dovad� fiind faptul c�, �n foarte multe dintre cazuri, boala debuteaz� �n str�in�tate. Astfel, mul�i pacien�i cu astfel de probleme au fost interna�i �n spitale din Italia, Spania, Anglia, Fran�a, iar psihiatrii nem�eni au purtat coresponden�� cu medicii str�ini �n leg�tur� cu starea acestora. „Eu �i sf�tuiesc pe to�i cei care pleac� �n str�in�tate s� se investigheze psihologic, s� �i preg�teasc� no�iuni concrete de limb� pentru o conversa�ie obi�nuit�, s� nu suporte acolo �ocul imposibilit��ii de a comunica �i apoi, fiecare om s� aib� grij� de propria s�n�tate. Testarea psihologic� ��i arat� c� exist� ni�te tendin�e c�tre o exacerbare emo�ional� sau a unor tr�s�turi de caracter. Psihologul deceleaz� boala ca atare �i recomand� �nt�rirea personalit��ii pe anumite tr�s�turi de caracter. Nu �tiu c��i dintre cei care vor s� plece la munc� �n str�in�tate s�nt testa�i psihologic, iar dintre cei testa�i nu �tiu c��i respect� recomandarea unui specialist de a face psihoterapie p�n� pleac�. Psihoterapia ajut� foarte mult �i este recomandat� �i �n toate cazurile de care am vorbit. Av�nd �n vedere c� �n Rom�nia termenul de psihoterapie �nseamn� bani �i vorb� lung�, c� oamenii nu cred dec�t �n leacuri b�be�ti sau �n medica�ie dat� de nu �tiu ce profesor universitar de la Bucure�ti, psihoterapia este luat� �n der�dere. C��i dintre rom�ni �tiu c� psihoterapia este o tehnic� de tratament deosebit de complet�, precis� �i �tiin�ific�, atunci c�nd este f�cut� de oameni care au studii de specialitate. Eu le recomand celor care merg la psihoterapeut s� vad� diploma acestuia, pentru c� oriunde �n lume psihoterapeutul trebuie s� �i afi�eze �n cabinet diploma cu �coala terminat�. Un psiholog sau psihiatru poate fi foarte bun �n meseria lui, dar, dac� nu are �coal� de psihoterapie, este nul �n acest sens. Av�nd �n vedere c� �edin�ele de psihoterapie la un cabinet particular cost� destul de mult, nu merit� s� cheltui �i bani �i timp cu impostori“, a sus�inut doctor Cornelia Vulpe.
Copiii �i restul famiei, victime colaterale
Nu doar cei pleca�i �n str�in�tate ajung s� sufere de afec�iuni psihice mai mult sau mai pu�in importante, ci �i membrii familiei lor, r�ma�i acas�, fie c� este vorba despre partenerul de via�� sau despre copiii lor. Potrivit preciz�rilor f�cute de c�tre medicul amintit, exist� persoane care dezvolt� diverse sindroame psihice din cauza geloziei �i a obsesiei legate de faptul c� so�ul sau so�ia aflat la mii de kilometri distan�� de cas� �i g�se�te un alt partener de cuplu.
Medicul Vulpe a afirmat c� s�nt femei care au nevoie de tandre�ea so�ului �i nu pot concepe altfel existen�a lor. Pe de alt� parte, �n ultima vreme multe dintre c�snicii se fac foarte rapid �i nu pe baze solide, suflete�ti �i de �n�elegere. De aici apar foarte multe probleme. Exist� so�i care timp de zece ani au tr�it bine �i la un moment dat apar probleme, nu se mai �n�eleg, pentru c� personalit��ile �i caracterele se schimb� �i astfel �n calea unei c�snicii apar fel de fel de obstacole. �n astfel de situa�ii, c�nd unul dintre so�i pleac� departe de cas�, exist� riscul de a se rupe cuplul. „Am �n tratament o doamn� care a �nnebunit afl�nd de la «binevoitori» c� so�ul plecat �n str�in�tate are o rela�ie acolo. A plecat dup� el, l-a urm�rit zi �i noapte �i �n cele din urm� s-a convins c� totul era fals. S-a �ntors acas�, dar a decis s� plece totu�i �napoi, �n ideea c� «dac� apare cineva ?». Ea are o problem� major�, generat� de gelozie. O femeie geloas� nu o s� accepte niciodat� ca b�rbatul s� plece de acas� mai mult de dou� s�pt�m�ni, f�r� s� �i intre �n cap ideea c� o s� plece cu alta“, a mai sus�inut Cornelia Vulpe.
Mult mai grav� este �ns� situa�ia copiilor r�ma�i acas�, f�r� unul dintre p�rin�i sau chiar f�r� am�ndoi. Ace�tia devin minori problem�, cu greut��i �n a se adapta unor norme de via��. Fie neglijeaz� �coala, fie comit infrac�iuni, fie devin dependen�i de bani, av�nd �n vedere c� acesta este, la un moment dat, cel mai important lucru pe care �l primesc de la p�rin�i. Mul�i dintre cei care tr�iesc astfel de experien�e triste devin apatici sau agresivi, consum� alcool, tutun �i chiar droguri, nu mai au motiva�ia de a �nv��a �i s�nt obseda�i de plecarea �n str�in�tate unde s� fac� orice numai s� fac� bani.
Psihiatrii nem�eni au sesizat c� �n ultimii ani cap�t� amploare un fenomen extrem de ciudat - multe persoane care revin �n �ar� de la munc� �i �ncep tratamentul de specialitate, �l �ntrerup dup� o perioad�, din proprie ini�iativ�, �i, de�i boala avanseaz� �i devine cronic�, ei pleac� din nou s� munceasc� afar�. Nevoia acut� de bani �i de mijloace de existen�� este cea care devine prioritar� �i astfel oamenii nu con�tientizeaz� c� problema s�n�t��ii lor mintale este foarte grav�.
„De aceea, eu, ca specialist, am mari rezerve vizavi de m�ndria Guvernului ca, an de an, s� trimit� tot mai multe persoane la munc� �n str�in�tate. Dup� c�teva luni �i un pumn de bani str�n�i, nu �tiu dac� din punct de vedere material este un beneficiu s� devii client al Psihiatriei. Medica�ia este foarte scump�, costurile familiale ale �ngrijirii s�nt, de asemenea, foarte importante, iar calitatea vie�ii individului �i a familiei s�nt mult modificate“, a conchis doctor Cornelia Maria Vulpe.
Drame
Nu pu�ine s�nt cazurile c�nd dup� o perioad� petrecut� �n str�in�tate de unul din membrii familiei apar drame iremediabile. �i enumer�m aici sinucideri sau alte fapte de violen�� extrem�. Pe 8 noiembrie 2005, o femeie de 40 ani, din S�b�oani, �i-a pus cap�t zilelor, arunc�ndu-se sub ro�ile unui tren. Motivul suicidului nu a putut fi elucidat, dar victima, mam� a trei copii, revenise, �n urm� cu o lun�, din Italia, de la munc�.
Se pare c� gelozia so�ului r�mas �n �ar� a fost mobilul unei crime petrecute pe 12 octombrie 2004, la G�din�i. Constantin C. �i-a b�tut so�ia cumplit, �ntre cei doi exist�nd o stare conflictual� mai veche, generat� de acuza�iile de infidelitate proferate de b�rbat. Rela�iile dintre so�i s-au depreciat mai ales de la �nceputul lui octombrie 2004, c�nd femeia s-a �ntors acas� dup� trei luni de �edere �n Italia.
La proces, acuzatul a declarat magistra�ilor c� regret� fapta comis� �i a sus�inut c� nu a inten�ionat s-o omoare, dar fusese orbit de gelozie mai ales c� �n ziua crimei un vecin i-a spus despre presupusele infidelit��i ale so�iei. Constantin C. a primit pentru fapta sa 8 ani de �nchisoare, fiind acuzat de omor calificat.
|
Autentificare
