Sefii Acvaterm si Civitas, departe de lefuri c�t ale unui secretar de stat
• Costel Apintiloaie si Iustin Lungu declar� c� firmele lor nu pot suporta cresterea salarial� decis� de legiuitori pentru ianuarie 2009 • conform unui act normativ, salariul directorilor societ�tilor de interes local trebuie s� fie de circa 56 milioane vechi • O hot�r�re a Consiliul Local T�rgu Neamt, care respect� prevederile ordonantei guvernamentale referitoare la salariile directorilor firmelor de interes local, pare s� fie greu de aplicat ad-literam �n localitate. Directorii Acvaterm si Civitas afirm� la unison c� nici nu se poate pune problema ca din ianuarie 2009 s� �ncaseze o leaf� c�t a unui subsecretar de stat, adic� de peste 56 de milioane de lei vechi, asa cum se �ntelege din textul actului normativ, pentru c� societ�tile pe care le conduc nu au cum s� le sustin� o astfel de crestere salarial�, de peste 100%. Fiindc� pe l�ng� remuneratiile lor, ar trebui s� se majoreze si cuantumul indemnizatiilor pentru membrii AGA si din consiliile de administratie, care s�nt pl�titi cu p�n� la 20% din salariul directorului, iar fondurile de salarii s�nt limitate. Costel Apintiloaie, seful Civitas, este de p�rere c� ordonanta se refer� de fapt la limita maxim� p�n� la care poate ajunge salariul unui director. „Am vrea s� lu�m salarii asa de mari, dar nu le putem majora la un asemenea nivel. Salariile se dau pe cresterea productiv�t�tii muncii. Mai mult de 10% nu pot creste, iar la anul, dimpotriv�, le �nghet�m chiar. Noi avem o limit� la fondul de salarii pe care nu putem s� o dep�sim, fiindc� astfel intr�m pe «rosu». O majorare salarial� a directorului atrage si cresterea sumelor acordate pentru indemnizatiile membrilor din AGA si Consiliul de Administratie(CA), si nu dispunem de astfel de posibilit�ti de plat�“, sustine Costel Apintiloaie. De la Acvaterm lucrurile se v�d asem�n�tor, iar o piedic� �n calea major�rii salariale este si faptul c� firma se afl� �n reorganizare judiciar�. A avut loc si o sedint� reunit� a AGA si CA, s-a dezb�tutut problema, dar nu s-a hot�r�t nimic, urmeaz� ca discutiile s� fie reluate �ntr-o sedint� din ianuarie. Directorul Iustin Lungu crede c� nu poate fi pus semnul egalit�tii �ntre firmele din orasele mici si cele mari.
„P�rerea mea este c� ordonanta este gresit�“
„La noi nici nu s-a pus nici o clip� problema acord�rii acestui salariu, fiindc� nu este de unde. Deocamdat� s�ntem �n reorganizare, trebuie s� vorbim cu administratorul juduciar, avem alte probleme. P�rerea mea este c� ordonanta este gresit� si c� cei care au dat-o vor trebui s� g�seasc� niste paliere. Departajarea s-ar face cel mai bine, cred eu, �n functie de cifra de afaceri a firmelor de interes local, pentru c� nu poate fi pus� egalitate �ntre Acvaterm si firma similar� din Piatra Neamt, de exemplu“, a declarat Iustin Lungu.
Actul normativ specific� faptul c� directorii generali ai societ�tilor comerciale la care o unitate administrativ teritorial� este actionar unic sau majoritar, beneficiaz� de o remuneratie lunar� acordat� prin contractul de mandat, compus� din o sum� fix�, egal� cu indemnizatia lunar� acordat� prin lege pentru functia de subsecretar de stat si o sum� acordat� �n functie de importanta activit�tii, responsabilitate, nivelul subventiilor, etc. S�nt prevederi ale ordonantei guvernamentale, reluate �n hot�r�rea legislativului din T�rgu Neamt, c�ruia i-a revenit doar sarcina de a stabili ce sum� pot primi �n plus sefii firmelor de interes local, �n cazul �n care firmele lor au �nregistrat profit cu o lun� �nainte. La propunerea executivului local s-a stabilit ca nivelul acestui bonus s� fie de 565 de lei, adic� 10% din valoarea indemnizatiei lunare a unui subsecretar de stat. �n luna octombrie, indemnizatia lunar� stabilit� pentru functia de subsecretar de stat a fost de 5.648 lei (peste 56 de milioane de lei vechi). Un calcul simplu arat� c� directorii Acvaterm si Civitas ar putea �ncasa din ianuarie 2009 o leaf� lunar� de 56 milioane de lei vechi, iar dac� merg pe profit, ar mai putea primi �n plus aproape sase milioane de lei vechi, rezult�nd un total de 62 de milioane de lei vechi. R�m�ne de v�zut ce se va �nt�mpla anul viitor, poate legiuitorii vor tine cont si de situatiile firmelor mici, unde legea nu se poate aplica �n forma initial�.
|