NEAMTUL SI CRIZA

• un sondaj realizat de Camera de Comert si Industrie scoate la ivealďż˝ problemele firmelor nemtene • au fost sondate 300 de societďż˝ti ce reprezintďż˝ 70% din PIB-ul judetului • „Cred cďż˝ domeniile cele mai vulnerabile sďż˝nt confectiile, apoi tot ce este legat de cďż˝derea pietei imobiliare si mďż˝ refer aici la mobilďż˝ si constructii“, a declarat Mihai Apopii, presedintele CCI Neamt • „Sistemul bancar este ďż˝ncďż˝ ďż˝n derutďż˝, iar productia ďż˝ncetineste din lipsďż˝ de finantare. Costurile ridicate duc la lipsa de clienti“, sustine Ioan Strďż˝tilďż˝, directorul firmei Rifil •

Camera de Comert si Industrie Neamt a efectuat un sondaj ďż˝n mediul de afaceri din judet pentru a identifica problemele cu care se confruntďż˝ de la declansarea crizei financiare mondiale. De la cei chestionati au venit pďż˝reri si solutii pe tema contracarďż˝rii efectelor dar si relansďż˝rii afacerilor. Acestea au fost transmise forurilor competente locale si judetene, dar vor ajunge si la viitorul guvern si parlament. Sondajul CCI Neamt a ďż˝ncercat sďż˝ identifice problemele esentiale generate de criza financiarďż˝ ce se transformďż˝ destul de repede ďż˝n crizďż˝ economicďż˝. „ďż˝n mďż˝sura capacitďż˝tii de analizďż˝ a posibilitďż˝tilor de relationare cu organele statului, Camera de Comert va propune solutii atďż˝t pentru decidentii politici cďż˝t si firmelor membre pentru traversarea cu costuri acceptabile a acestei perioade“, se aratďż˝ ďż˝n comunicatul CCI Neamt. ďż˝n perioada 13-25 noiembrie 2008 institutia a realizat un sondaj privind contextul socio-economic ďż˝n 300 firme care reprezintďż˝ peste 70% din PIB-ul judetului. Au fost incluse ďż˝n sondaj toate categoriile de mďż˝rime si domeniile de activitate localizate ďż˝n orase cďż˝t si ďż˝n zonele limitrofe. Ca imagine de ansamblu rezultďż˝ cďż˝ ďż˝n perioada 1 octombrie 2007 - 25 octombrie 2008, numai 11,6 % din firme au avut un trend ascendent, 47,5 % au trend stationar, ďż˝n timp ce 40,9 % au ďż˝nregistrat o tendintďż˝ descendentďż˝. Marea majoritate, 83,7 % dintre firme si-au propus o strategie pentru traversarea crizei, iar restul nu. ďż˝n functie de rďż˝spunsurile celor ce au deja un „plan de bďż˝taie“, coroborate cu mďż˝surile propuse pe plan international si seminariile pe tematica managementului crizei, au rezultat mai multe mďż˝suri anticrizďż˝. ďż˝n principal este vorba de reducerea costurilor prin identificarea si limitarea drasticďż˝ a cheltuielilor, concentrarea pe activitatea principalďż˝ care garanteazďż˝ peste 60 % din venituri, identificarea activitďż˝tii complementare sau diversificarea surselor de finantare. Alte mďż˝suri se referďż˝ la renegocierea creditelor si contractelor de aprovizionare, un plan clar de disponibilizare a fortei de muncďż˝ pentru pďż˝strarea oamenilor valorosi, amďż˝narea investitiilor putin importante, evidenta si gestionarea strictďż˝ a lichiditďż˝tilor, precum si reducerea riscurilor prin ďż˝ncheierea de parteneriate. Alte directii se referďż˝ la investitii ďż˝n educatia managerialďż˝ a echipei de conducere si formare profesionalďż˝ a angajatilor, mentinerea bugetelor de promovare, dezvoltarea portofoliului de clienti si gestionarea cu calm si analizďż˝ rationalďż˝ a informatiilor ce sďż˝nt lansate tot mai agresiv.

Viitorul guvern ar trebui sďż˝ aplece urechea la vox populi

„Am ďż˝ncercat o analizďż˝ pe ansamblu si nu pe sectoare. Cred totusi cďż˝ domeniile cele mai vulnerabile sďż˝nt confectiile, apoi tot ce este legat de cďż˝derea pietei imobiliare si mďż˝ refer aici la mobilďż˝ si constructii. Este o ordine fireascďż˝. Am ďż˝ncercat prin acest sondaj o imagine semnificativďż˝, din toate sectoarele, deoarece ďż˝ntr-un singur domeniu ar fi fost vorba numai de o secventďż˝, ceva decupat. Mďż˝surile luate pďż˝nďż˝ acum de guvernanti au hibe de implementare si sďż˝nt altele mai ieftine si mai eficiente. Clasa politicďż˝ trebuie sďż˝ ia mďż˝surile care se impun cu cei care fac afaceri de succes. Avem convingerea cďż˝ acest prim semnal este binevenit si necesar mediului de afaceri nemtean si ne dorim sďż˝ fie catalizatorul unui schimb de idei ďż˝ntre oamenii de afaceri interesati, a unor dezbateri cu decidentii politici, cu parlamentarii noi alesi si ďż˝mpreunďż˝ poate ne vom oferi o solutie ďż˝n plus, o sansďż˝ pentru a traversa cu costuri mai mici aceastďż˝ crizďż˝ sau, si mai mult sďż˝ ne salvďż˝m afacerea ďż˝n care am investit timp si bani si nu ďż˝n ultimul rďż˝nd o perioadďż˝ din viata noastrďż˝“, a declarat Mihai Apopii, presedintele CCI Neamt. ďż˝n baza rďż˝spunsurilor de la firme CCI Neamt propune viitorului guvern mai multe mďż˝suri. Acestea ar fi eficientizarea activitďż˝tii organismelor de evaluarea a proiectelor structurale prin degrevarea bugetului public si transferarea acestei activitďż˝ti unor entitďż˝ti finantate din alte fonduri decďż˝t cele publice si asigurarea cu prioritate a cofinantďż˝rii proiectelor, finantate de UE, prin subventionarea dobďż˝nzilor bancare, plus utilizarea Fondului de Garantare a IMM-urilor pentru implementarea lor. Se mai propune neimpozitarea profitului reinvestit, ajutorul pentru someri sďż˝ se transforme ďż˝n stimulente pentru firmele care nu disponibilizeazďż˝, plata TVA-ului aferent facturilor pentru beneficiarii din sistemul bugetar dupďż˝ ďż˝ncasarea acestora si plata impozitului pe profit o datďż˝ pe an dupďż˝ ďż˝ncheierea anului financiar. Se mai cere reglementarea somajului tehnic si sustinerea acestuia ďż˝n proportie egalďż˝ angajator/stat pentru o anumitďż˝ perioadďż˝, plata obligatiilor CAS, CASS, pensii numai la sediul social al firmei si eliminarea obligatiei de a transmite raportďż˝ri la punctele de lucru, eliminďż˝ndu-se plata ďż˝n avans cu 7-10 zile a acestor sume. O altďż˝ mďż˝surďż˝ ar fi ca institutiile bugetare sďż˝ se aprovizioneze ďż˝n principal cu produse romďż˝nesti, iar compensarea datoriilor la stat sďż˝ se facďż˝ din TVA-ul nerestituit ďż˝n 30 de zile.

„Nu cred cďż˝ vor fi efecte nefaste asupra agriculturii“

Mediul de afaceri mai propune extinderea capitalizďż˝rii Eximbank pentru asigurarea cofinantďż˝rii firmelor privind implementarea proiectelor guvernamentale. Acest din urmďż˝ aspect este foarte important pentru cďż˝ atragerea banilor europeni este de importantďż˝ maximďż˝ ďż˝n perioada urmďż˝toare, iar bďż˝ncile desi prezintďż˝ produse specializate IMM-urilor, au doar interesul conservďż˝rii profitului prin produse deghizate. Sprijinul statului ďż˝n cofinantare trebuie sďż˝ fie dedicat scopului, eficient si cu costuri colaterale reduse. Ar mai fi nevoie de reducerea numďż˝rului si cuantumului taxelor fiscale si parafiscale, precum si reducerea birocratiei prin renuntarea la multitudinea de agentii guvernamentale si delegarea atributiilor acestora spre organizatii ale mediului privat. „Cred cďż˝ primul domeniu ce va resimti efectele crizei economice este cel al constructiilor si as ďż˝ndrďż˝zni sďż˝ spun cďż˝ la Piatra Neamt acest lucru vine ca urmare a lipsei resurselor de la bugetele locale si cel de stat. Vor fi afectate industria mobilei, industria prelucrďż˝rii lemnului, si este un declin legat de scďż˝derea consumului. Multďż˝ mobilďż˝ este pentru export, iar pe piata europeanďż˝ sďż˝nt deja mďż˝suri de austeritate. Vor fi atinse si industria constructiilor de masini, industria textilďż˝, metalurgia, dar ďż˝n schimb nu cred cďż˝ vor fi efecte nefaste asupra agriculturii. Pe ansamblu sďż˝nt efecte ďż˝n lant care afecteazďż˝ ďż˝ntreg ciclul tehnologic. Sistemul bancar este ďż˝ncďż˝ ďż˝n derutďż˝, iar productia ďż˝ncetineste din lipsďż˝ de finantare. Costurile ridicate duc la lipsa de clienti. Este stiut cďż˝ ďż˝n industrie volumul mare de productie duce la costuri mai mici, iar din acest punct de vedere cred cďż˝ ďż˝nďż˝sprirea conditiilor de creditare este un lucru care frďż˝neazďż˝. Bďż˝ncile comerciale ar trebui sďż˝ aibďż˝ ďż˝n vedere acest lucru“, a afirmat Ioan Strďż˝tilďż˝, director general al firmei Rifil.