Cu doamna, dup� 50 de ani
• i-au spus absolventii claselor primare de acum 50 de ani, de la Vaduri, �nv�t�toarei lor, Agl�ita Bucuresteanu, pe atunci domnisoara Mihut • d�sc�lita a venit �mbr�cat� exact ca �n ziua �n care s-a desp�rtit de „copiii“ s�i • „Mi-am scos bulendrele de muzeu“ a spus �nv�t�toarea, care la fiecare desp�rtire de o generatie purta acelasi costum • Una dintre cele emotionate revederi de dup� absolvire s-a petrecut duminic�, 9 nioembrie, la Scoala Vaduri, acolo unde absolventii clasei a IV-a de acum 50 de ani s-au reg�sit cu fosta lor �nv�t�toare, acum doamna Bucuresteanu, pe atunci domnisoara Mihut. A fost o revedere extrem de emotionant� �ntruc�t �n jum�tate de secol care a trecut de la r�masul bun luat de la �nv�t�toare si p�n� acum, foarte putini dintre fostii scolari s-au mai v�zut cu cea care le-a purtat m�na pentru a deslusi taina slovei.
�n b�nci, ca alt�dat�...
Duminica amintit� a fost mare s�rb�toare la Vaduri. Oameni, acum pensionari sau �n pragul pensiei, �mpr�stiati prin toat� tara, s-au re�nt�lnit la scoala unde au primit un abecedar si un toc, cu cea care le-a purtat m�inile si i-a �nv�tat s� citeasc�, s� scrie primele cuvinte, s�-i respecte pe cei din jur. Au fost 24 de bobocei �n „buchetul“ pe care acum 54 de ani domnisoara Agl�ita Mihut l-a luat �n grij� si l-a ajutat s� �nfloreasc�. A fost prima clas� pe care t�n�ra �nv�t�toare o primea, fiind la �nceput de carier�. Firul vietii a fost mai scurt pentru patru dintre fostii s�i elevi. Dar cei care au putut ajunge duminic� la Vaduri s-au asezat �n b�nci ca acum 54 de ani. Au ajuns acum oameni care au cu ce se m�ndri. Au muncit o viat�, si-au crescut cu drag copiii, iar acum se bucur� de nepoti si, at�ta c�t se poate, de linistea v�rstei a treia.
�n urm� cu ceva vreme, a murit cea care detinea functia de director acum 50 de ani la Vaduri. La �nmorm�ntare, �nv�t�toarea Bucuresteanu s-a �nt�lnit cu una dintre fostele sale eleve, care i-a propus o revedere la 50 de ani de la absolvirea claselor primare. Asa s-a fixat �nt�lnirea de pe 9 noiembrie. �n ciuda frigului de cu o zi �nainte, �n acea duminic� a fost o superb� zi de toamn�. Soarele si natura au tinut cu cei care voiau s� se revad� dup� zeci de ani cu „Doamna Trandafir“. La ora 11, trei sferturi dintre cei asteptati s-au asezati cuminti �n b�ncile scolii noi, pentru c� cea sub a c�rui acoperis au �nv�tat ei, acum nu mai exist�.
„Prezent“ g�tuit de emotie
Si a ap�rut �nv�t�toarea Bucuresteanu, care avea s� �i lase f�r� cuvinte pe elevii s�i: purta aceasi costum pe care l-a purtat de fiecare dat� c�nd �si lua r�mas bun de la c�te o generatie. Deci asa cum au l�sat-o ei. Si i se potirvea perfect si acum, c�nd i-a nins mult pe la t�mple. A p�sit ferm si avea acelasi z�mbet pe care �l purta si acum cinci decenii, dup� cum �si amintesc elevii de odinioar�. �n costumul bleumarin, din catifea, cu o c�ciul� asortat� si cu ochii vioi, �nv�t�toarea le-a amintit de copil�rie tutoror celor din clas�. Si a recunoscut c� nu b�nuia care ar fi numele niciunuia dintre cei de fat�. Si nici nu ar fi avut cum, pentru c� elevii de odinioar� acum au obrajii br�zdati de riduri, iar t�mplele albe. Anii le-au schimbat tuturor chipurile - si ei, si lor. �n fond, acum mai bine de 50 de ani, c�nd i-a primit �n b�nci, erau niste ghemotoace, iar acum... Asa c� a trecut la strigat catalogul. Si cum h�rtia nu ar fi rezistat at�tea decenii, Agl�ita Bucuresteanu nu a mai c�utat documentul oficial. S-a folosit de o poz� de grup, f�cut� la absolvirea clasei a IV-a cu cei pe care i-a scolit pentru prima dat�. De pe spatele ei si-a notat numele copiilor. Si �n ordine alfabetic�, i-a strigat pe toti cei de fat�. Reactiile d�sc�litei si ale celor c�rora le-a purtat m�n� s�nt greu de descris �n cuvinte. Dac� asupra �nv�t�torei care se plimba �n jurul catedrei st�teau atintiti zeci de ochi, cea de la cated� se uita atent prin clas�, s� vad� de unde apare cel strigat. Si de undeva se auzea un „prezent“ g�tuit de emotie, dup� care urma o �mbr�tisare.
O lum�nare pentru elevii disp�ruti
Din memoria �nv�t�torei, timpul nu a sters imaginea niciunui chip. Dovad� este c� fiec�ruia dintre fostii elevi i-a spus c�te ceva despre cum ar�ta c�nd umbla �n uniform�. „Erai asa de mic�... Doamne, ce ai mai crescut! C�t� ap� ai avut la r�d�cin�...!“, a fost una dintre reactiile d�sc�litei la vederea uneia dintre copilele pirpirii de alt�dat�. Si, pe r�nd, cu calm si bl�ndete, a �ntrebat pe fiecare dintre elevii s�i ce i-a h�r�zit soarta. S-a bucurat pentru orice realizare si a felicitat pe toat� lumea. Ca s� mai dezmorteasc� atmosfera �nc�rcat�, Agl�ita Bucuresteanu a povestit cum s-a uitat �ndelung la una dintre ocupantele unei b�nci si a �ncercat s� ghiceasc� cine ar putea fi, dar �n zadar. Eleva Eugenia Munteanu, cea care av�nd-o ca model i-a c�lcat pe urme, fiind profesor de geografie timp de multi ani la Scoala 4 Piatra Neamt, acolo unde a devenit coleg� de cancelarie cu maestrul s�u, a povestit cum i se spunea „Bibi“ �n copil�rie. „C�nd am intrat �n clas�, cineva mi-a spus: «Tu trebuie s� fii Bibi!». Si atunci m-am g�ndit: dac� m� stie de Bibi, atunci e cineva care m� stie de mic�“ - a povestit profesoara, acum si ea pensionar�. C�nd s-a strigat catalogul, avea s� afle cine era colega care i-a spus „Bibi“. Si asa, r�nd pe r�nd, toti elevii de scoal� primar� de acum 50 de ani de la Vaduri, s-au auzit strigati. C�nd printre numele rostite era si c�te unul al celui ce nu mai este printre vii, d�sc�lita punea c�te o lum�nare �n coliva pe care o pusese pe catedr�. „S� ne rug�m pentru sufletele lor si pentru linistea doamnei director“. Dar dep�sea usor momentele triste si nu l�sa sup�rarea s� �ntristeze chipurile celor de fat�. „Ce b�rbat frumos te-ai f�cut! Dac� eram mai t�n�r�, sigur m-as fi �ndr�gostit de tine! Uite, �n banca aceea st�teai!“, a spus �nv�t�toarea adres�ndu-i-se unuia dintre fostii elevi si l�s�nd uimit� �ntreaga clas� de am�nuntele pe care reusea s� le ofere.
Florile „Doamna Bucuresteanu“
„Aveti realiz�ri frumoase, de care s�nteti m�ndri. M� bucur nespus pentru toti. Iat�, pentru ast�zi, mi-am scos bulendrele de muzeu, pe care le-am purtat de fiecare dat� c�nd mi-am luat r�mas bun de la c�te o generatie. La mine, ce a fost mai frumos, s-a dus. M� bucur nespus c� ne-am �nt�lnit si c� am aflat at�tea lucruri despre cei care mi-au fost elevi si cu care nu m-am �nt�lnit, �n multe cazuri, nici m�car o dat� �n 50 de ani“. Au fost cuvinte rostite din inim�. Apoi, �n fata elevilor de v�rsta a treia, care st�teau frumos aliniati printre b�nci, d�sc�lita a dat tonul unui „Multi ani tr�iasc�!“. Si, ca acum 50 de ani, pe r�nd, fiecare a venit si i-a adus flori. Si cu lacrimi �n ochi i-au urat cele bune. Doar c� acum nu s-a mai aplecat �nv�t�toarea asupra lor, ci invers. Si a mai f�cut un gest remarcabil „Doamna Trandafir“: a dat �napoi toate buchetele elevilor s�i si i-a rugat pe cei care i-a avut ca �nv�t�cei s� le pun� �n vaze pe la casele lor si s� le spun� florilor, simplu: „Doamna Bucuresteanu“. Emotionanta �nt�lnire s-a �ncheiat cu o slujb� de pomenire a celor ce s-au dus �ntr-o alt� lume - Mihail Abramovici, Mariana Buc�taru, Ana Chiciu si Constantin Toma.
Iar din cei strigati la catalog - Sorin Av�danei, Ioan Apetrei, Ana Atudore, Ana Bostan, Lucica Biri, Eleonora Cojoc, Vasile Dancu, Ioan Faifer, Mariana Gafencu, Luta Graur, Constantin Lupescu, Elena Lupu, Eugenia Munteanu, Maria Nedelcu, Natalai Onea, Eugenia P�duraru, Mihai Turtureanu, Elena Ungureanu, Gabriela Vasluianu si Zoltan Gribincea - cei care au ajuns la revedere s-au bucurat de c�teva ore de o petrecere dat� �n cinstea reg�sirii de peste ani.
|