Unde s�nt vinova�ii din decembrie 1989?

• majoritatea persoanelor din dosarele Revoluďż˝iei au beneficiat de graďż˝ieri, eliberďż˝ri sau recursuri ďż˝n anulare • numďż˝rul victimelor ar putea fi mult mai mare decďż˝t cel cunoscut, afirmďż˝ Romulus Cristea •

�n timpul evenimentelor din decembrie 1989 au murit, potrivit datelor oficiale, peste 1.100 de oameni �i peste 3.300 au fost r�ni�i. Dintre cei condamna�i pentru reprimarea demonstra�iilor de protest din decembrie 1989, foarte pu�ini se mai afl� �n �nchisoare. Printe ace�tia, cei vinova�i de incidentele de la aeroportul Otopeni, �n care mai mul�i militari �n termen au fost uci�i din gre�eal�, �n schimbul de focuri care a avut loc �ntre for�ele care asigurau paza aeroportului �i trupele de la garnizoana C�mpina, trimise s� �i ajute.
Maiorul Dumitru Dr�ghin, comandantul brig�zii care asigura paza, generalul Grigorie Ghi��, comandantul trupelor de securitate �i c�pitanul Ion Zoril�, comandantul dispozitivului de ap�rare au fost condamna�i la 8 �i, respectiv, 6 ani de �nchisoare �i plata unor daune familiilor celor 53 de victime. Restul au fost elibera�i sau au murit. Din primul lot al procesului de la Timi�oara, de 24 de persoane �nvinuite, doar �apte au fost condamnate la �nchisoare, restul fiind achitate. Cei 7 au reu�it, din diferite motive, mai ales de s�n�tate, s� am�ne executarea pedepsei. Printe ei, Ilie Matei, fost prim secretar PCR Timi�, �i Ion Corpodean, fost adjunct al �efului Mili�iei Timi�oara.

Gra�ieri, eliber�ri, recursuri �n anulare
Traian Sima, fost �ef al Securit��ii Timi�, condamnat la 10 ani �i Ion Deheleanu, fost �ef al Mili�iei Timi� condamnat la 15 ani au executat o parte a pedepsei primite, dar singurul care a executat cea mai mare parte din pedeapsa primit� este maiorul Iosif Veverca, fost �ef al serviciului judiciar Timi�, care a fost condamnat la 15 pentru uciderea unei persoane �n timpul revolu�iei de la Timi�oara. �i el a fost eliberat din motive medicale.
Radu Tinu, fost adjunct al Securit��ii Timi�, a fost �i el acuzat de omor deosebit de grav �i a fost achitat, dup� ce a stat �n �nchisoare 2 ani. El a afirmat c� principalul vinovat pentru reprimarea de la Timi�oara a fost generalul Victor St�nculescu, fost pe vremea aceea, prim adjunct al ministrului ap�r�rii na�ionale. Acesta a fost trimis �n judecat� �n decembrie 1997, �mpreun� cu generalul Mihai Chi�ac, fost comandant al Garnizoanei Bucure�ti, sub acuza�ia de omor deosebit de grav. �n iulie 1999, cei doi au fost condamna�i de Curtea Suprem� de Justi�ie la c�te 15 ani de �nchisoare �i la plata unor desp�gubiri, �mpreun� cu MApN, rudelor celor uci�i �n decembrie 1989 la Timi�oara, �n total 72 de persoane �i r�nirea altor 253. �n februarie 2001, procurorul general T�nase Joi�a a dispus suspendarea sentin�ei, iar �n martie 2004, �nalta Curte de Justi�ie a admis recursul �n anulare declarat de procurorul general �mpotriva sentin�ei de condamnare.
Din a�a numitul lot CEPEX, care �i cuprindea pe fo�tii membri ai Comiteului politic executiv al PCR din decembrie 1989, Nicu Ceau�escu, fiul fostului dictator, Iulian Vlad, fostul �ef al Securit��ii, Tudor Postelnicu, fost ministru de interne �i Ioan Dinc�, au fost condamna�i la pedepse grele de 15-20 de ani de �nchisoare.
Ultimul a executat doar 5 ani din pedeaps�. �ntre timp, Nicu Ceau�escu a murit la Viena de cancer la ficat.
Ceilal�i membri ai CEPEX condamna�i, au fost gra�ia�i �n martie 1994, printr-un decret al pre�edintelui Ion Iliescu. Printre ei Ana Mure�an, �tefan Andrei, Lina Ciobanu, Ludovic Fazeka�, Dumitru Popescu, Paul Niculescu Mizil sau Suzana G�dea.

Num�rul victimelor
Numďż˝rul morďż˝ilor ďż˝i rďż˝niďż˝ilor ďż˝n timpul Revoluďż˝iei din decembrie 1989 ar putea sďż˝ fie „mult mai mare“ decďż˝t este cunoscut oficial ďż˝n prezent, a precizat, luni, Romulus Cristea, membru al Asociaďż˝iei „21 Decembrie 1989“, ďż˝n cadrul unei conferinďż˝e de presďż˝.
Procurorul militar, gen. Dan Voinea, a confirmat cďż˝ ďż˝n timpul cercetďż˝rilor pe care le efectueazďż˝ de mai bine de un an ďż˝n dosarul „Revoluďż˝ia“ a constatat cďż˝ numďż˝rul victimelor Revoluďż˝iei este mai mare decďż˝t cel cunoscut. Voinea nu a dorit ďż˝nsďż˝ sďż˝ facďż˝ nici un comentariu asupra acestui numďż˝r, afirmďż˝nd cďż˝ ancheta este ďż˝n curs de desfďż˝urare ďż˝i orice astfel de date sďż˝nt provizorii.
La rďż˝ndul sďż˝u, Doru Marieďż˝, preďż˝edintele Asociaďż˝iei de revoluďż˝ionari amintite a ďż˝inut sďż˝ precizeze cďż˝ organizaďż˝ia sa doreďż˝te numirea lui Dan Voinea ďż˝n funcďż˝ia de ďż˝ef al Parchetelor militare. ďż˝n acelaďż˝i timp, Marieďż˝ a subliniat cďż˝ aceia care s-au fďż˝cut vinovaďż˝i de reprimarea populaďż˝iei ďż˝n timpul revoluďż˝iei au fost „menďż˝inuďż˝i la putere datoritďż˝ lui Ion Iliescu“, despre care afirmďż˝ cďż˝ „s-a erijat ďż˝n emanat al revoluďż˝iei“ ieďż˝ind „la luminďż˝ abia dupďż˝ ce nu a mai fost nici un risc“.