Minorit��i

„L'Express“, una dintre cele mai importante publicaďż˝ii sďż˝ptďż˝mďż˝nale din Franďż˝a, ďż˝n primul numďż˝r din decembrie 2005, se deschide cu un editorial incitant, semnat de cunoscutul gazetar Denis Jeambar ďż˝i dedicat „tiraniei minorit��ilor“ (La tyrannie des minoritďż˝s) ďż˝n Hexagon. Autorul porneďż˝te de la „Declaraďż˝ia drepturilor omului“ ďż˝i de la istoria nefericitďż˝ a minorit��ilor etnice, religioase ďż˝i de altďż˝ naturďż˝, de-a lungul unei frďż˝mďż˝ntate ďż˝i deseori nemiloase istorii, ďż˝i ajunge la un punct dureros al politicii interne actuale a statului care a deschis lumii drumul noii democraďż˝ii, prin „Declaraďż˝ia drepturilor omului ďż˝i ale cet��eanului“, de la finele veacului al XVIII-lea.
„Cultul legalit��ii, care a fondat Republica, se dezagregďż˝ pentru cďż˝ legea ďż˝i soluďż˝iile guvernamentale nu mai exprimďż˝ raporile naturale ale lucrurilor. De altfel, cum ar putea sďż˝ meargďż˝ (lucrurile) altfel, cďż˝nd oamenii politici ďż˝i «media» cedeazďż˝ tiraniei minorit��ilor?“ - clameazďż˝ gazetarul francez. ďż˝i e firesc sďż˝ se mire ďż˝i sďż˝ se sperie fa�� cu turnura dramaticďż˝ a raporturilor majorit��ii cu minorot��ile ďż˝ntr-o ďż˝arďż˝ ďż˝n care, pďż˝nďż˝ mai ieri, un alsacian, neamďż˝ get-beget, cu nume nemďż˝esc, locuind ďż˝ntr-o localitate denumitďż˝ nemďż˝eďż˝te, unde acasďż˝ se vorbeďż˝te ďż˝n limba germanďż˝, la ďż˝ntrebarea „ce eďż˝ti dumneata?“ rďż˝spundea cu mďż˝ndrie „sďż˝nt cet��ean francez!“ Iar acum? E drept cďż˝ alsacienii nu fac nici azi caz de etnia lor; dar Denis Jeambar numďż˝rďż˝ cďż˝teva minorit��i extrem de zgomotoase ďż˝n peisajul politic ďż˝i social al Franďż˝ei.
22% dintre feroviari blocheazďż˝ circulaďż˝ia trenurilor ďż˝i ďż˝l scot la tratative pe Preďż˝edintele Chirac, ďż˝n vreme ce 78% dintre lucrďż˝torii cďż˝ilor ferate ďż˝i-ar vedea de muncďż˝, dacďż˝ ar putea. Cďż˝teva mii de tineri zurbagii, care nu reprezintďż˝ nici tinerimea Franďż˝ei, nici masa imigranďż˝ilor (cuminďż˝i), nici o naďż˝ie, nici o religie, nici mďż˝car periferia oraďż˝elor, au semnat „victoria ďż˝mpotriva poterii publice“, incendiind aproape zece mii de autoturisme, cďż˝teva ďż˝coli ďż˝i biserici. Alcoolicii trebuie „ocrotiďż˝i“ ďż˝n chip special, fa�� de nealcoolici?! (Vezi ďż˝i „Raportul Chabalier despre alcoloism“!). Gďż˝lďż˝gioďż˝i peste mďż˝surďż˝, dupďż˝ pďż˝rerea jurnalistului parizian, sďż˝nt „integriďż˝tii“ musulmani, „independiďż˝tii“ corsicani, „CRIF“, care ďż˝i arogďż˝ dreptul de reprezentare a celor aproape un million de evrei din Franďż˝a, sindicatul cďż˝rďż˝ii, care asfixiazďż˝ presa independentďż˝ etc., etc., toate pretinzďż˝nd o „discriminare pozitivďż˝“, ďż˝ncďż˝t bietul francez majoritar, plďż˝titor de impozite, cďż˝lďż˝tor cu metroul, creďż˝tin fďż˝rďż˝ fanatisme, fďż˝uritor al acestei ��ri prospere ďż˝i deosebit de frumoase, cu largi privilegii democratice pentru toďż˝i locuitorii, nu mai ďż˝tie dacďż˝ lozinca naďż˝ionalďż˝ „libertate, egalitate, fraternitate“ mai este de actualitate, odatďż˝ ce minoritarii vor sďż˝ fie mai liberi ďż˝i mai egali decďż˝t ceilalďż˝i, spďż˝nzurďż˝nd fraternitatea ďż˝n cui.
Ceea ce Chirac a numit „crizďż˝ de identitate naďż˝ionalďż˝“ tulburďż˝ peste mďż˝surďż˝ viaďż˝a de zi cu zi a francezului obiďż˝nuit ďż˝i ne face sďż˝ ďż˝nďż˝elegem de ce un alter ego al lui Vadim are aici o puternicďż˝ susďż˝inere electoralďż˝. Zicala noastrďż˝ bďż˝trďż˝neascďż˝ „cine seamďż˝nďż˝ vďż˝nt culege furtunďż˝“ nu pare a fi la modďż˝ nici pe malurile Senei, nici pe ale Oltului, Mureďż˝ului ďż˝i ale Dďż˝mboviďż˝ei. „Cine ara urechi de auzit sďż˝ audďż˝ !“ (proverb tradus ďż˝n romďż˝neďż˝te din francezďż˝ pe la 1848) pare a zice ďż˝n concluzie ziaristul parizian.