Porumbul european, �n criz�
• pretul porumbului a sc�zut aproape la jum�tate fat� de 2007 • agricultorii s�nt �ngrijorati • „Preturile s�nt dezastruoase, productiile s�nt mari“, spune Culit� T�r�t� • pentru a evita astfel de situatii pe viitor, candidatul PSD intentioneaz� s� sprijine agricultorii s� �si construiasc� depozite de p�strare a cerealelor • Criza mondial� afecteaz� toate domeniile si �ncepe s� se resimt� si �n agricultur�. Potrivit datelor oficiale, pretul de v�nzare a porumbului a sc�zut �n acest an aproape la jum�tate fat� de anul 2007, aceast� sc�dere fiind amplificat� de recesiunea economic�. Volumul interventiei �n cazul porumbului boabe a fost redus de la 1,5 milioane de tone �n anul 2007 la 700.000 de tone �n 2008 si la 0 tone �n 2009. Comisia European� a pretextat c� nu se impune constituirea de stocuri publice �n cazul porumbului, tin�nd cont de cresterea pretului pe piata international� si, ca atare, a propus renuntarea definitiv� la acest instrument de reglementare a pietei. C�teva s�pt�m�ni mai t�rziu s-a �nt�mplat inevitabilul - criza.
Agricultorii rom�ni se v�d astfel pusi �n imposibilitatea de a-si valorifica recolta de porumb care, culmea, anul acesta a fost mai bun�. Cultivatorii s-au lovit deja anul acesta de costuri de productie mai mari, av�nd �n vedere c� �ngr�s�mintele s-au scumpit cu 80% si motorina cu 40%, toate din cauza inflam�rii pretului la petrol. Practic, s� cultivi un hectar de porumb �n 2008 a fost cam cu 235 de euro mai costisitor ca anul trecut. Dac� oficialii nu iau rapid o m�sur�, agricultorii rom�ni �si vor pierde interesul pentru porumb, consider�ndu-l prea costisitor si nerentabil. Asta va duce la cresterea importului de porumb si, deci, la subventionarea si stimularea agricultorilor din alte t�ri, nu a celor de la noi. Parte din reprezentantii fermierilor rom�ni vor s� fac� demersuri pe l�ng� Comisia European� astfel �nc�t s� fie reintroduse m�surile de reglementare a pietei de cereale. Au cerut si ajutorul Ministerului Agriculturii. Ei vor s� nu mai existe limit� de volum la constituirea interventiilor la cereale si s� se renunte la suspendarea taxelor vamale la importul de cereale.
„Voi fi al�turi de toti cei care fac agricultur�“
�n tot acest timp, apar si altfel de solutii. Culit� T�r�t�, presedintele TCE 3 Brazi, holding care anul acesta a recoltat p�n� la 9 tone de boabe stas de pe un hectar de porumb, consider� c� lucrurile pot fi rezolvate �n avantajul fermierilor rom�ni. „Ce nu e convenabil agricultorilor la ora actual� s�nt preturile dezastruoase care s�nt afectate si de criza mondial� si de productia mare realizat� �n t�rile riverane M�rii Negre, �n Serbia si �n Ungaria. Preturile s�nt �n sc�dere. �n Europa s�nt cu 10 milioane de tone de porumb mai mult fat� de necesar. Cu toate astea, pretul e mai mic, productia mai mare, e mai mult� munc�, dar c�stigul e cam acelasi“, declar� Culit� T�r�t�. Pentru a evita situatiile �n care fermierii s� fie nevoiti s� v�nd� recoltele la preturi neavantajoase trebuie rezolvat� �n primul r�nd problema spatiilor �n care s� fie depozitate roadele. La ora actual�, mult din ce scoate rom�nul din ogor se duce pe Apa S�mbetei sau se vinde pe doi lei pentru c� nu are unde s� p�streze recolta peste iarn� sau p�n� c�nd preturile �i s�nt favorabile. Culit� T�r�t� are de g�nd s� schimbe asta, de �ndat� ce va ajunge �n Parlamentul Rom�niei, el fiind candidatul PSD pentru Camera Deputatilor. „�i voi ajuta pe oameni s� fac� proiecte s�-si construiasc� depozite. �n toate comunele �n care este agricultur� trebuie s� existe capacit�ti de depozitare a produselor agricole, pentru depozitarea gr�ului, a porumbului si a tuturor celorlalte. C� asa e si �n Occident. Ca s� nu fie nevoit omul s� v�nd� la recoltare, conjunctural, la preturile pe care ti le ofer� samsarul. S� v�nd� atunci c�nd piata este �n crestere, c�nd piata solicit� cantit�ti mari de cereale. Voi fi al�turi de toti cei care fac agricultur�, prin schimburi de experient� si discutii de la om la om. Numai asa �l poti �ncuraja pe om. Pot s� fiu al�turi de el cu un sfat, cu o indicatie tehnic�, cu un ajutor material si, de ce nu, se creaz� acea ambitie, acea concurent�, s�-i spunem, �ntre gospodari“, a declarat Culit� T�r�t�.
|