Corup�ie versus marketing
S�mb�t�, la ora 15, pre�edintele Traian B�sescu a fost prezent la conferin�a „Anticorup�ia la zi. Statul �i societatea civil�“, organizat� de Ministerul Justi�iei, SAR �i Freedom House Rom�nia.
M� tem c� trebuie s� fiu de acord cu pre�edintele B�sescu. (S� adaug c� e nes�n�tos s� fii de acord cu un om aflat la putere, asta ��i poate distruge credibilitatea fiindc� Puterea are un imens poten�ial de seduc�ie). S�nt de acord cu Traian B�sescu �n punctul �n care vine, ca invitat la o conferin�� anti-corup�ie, �i spune c� e bine c� societatea civil� se str�duie s� g�seasc� puncte de impact anti-corup�ie. Societatea civil� �i nu politicul: „Abordarea problemei e important�, nu declara�ia politic�, declara�ia distruge credibilitatea mesajului“, avea spun� pre�edintele. Cu toate acestea, �n contextul �n care Parlamentul UE ne �ntoarce la raportul de �ar� pe 2004 - cu pedala pe anti-corup�ie - ceva trebuie f�cut. Nici nu �tiu cum ar trebui s� apreciem faptul c� negocierile dure pe bugetul UE au dus la un 29 de miliarde de euro pentru �ara noastr� �n urm�torii 7 ani. Interven�ii SUA? Importan�� geo-strategic�? Mult? Pu�in? Lucruri pe care nu le control�m „�n scurt“.
�n scurt, p�n� �n aprilie-mai 2006 trebuie s� fim ultra-aten�i cu imaginea Rom�niei. Atunci vom fi evalua�i dac� avem sau nu �anse de integrare la 1 ianuarie 2007. Fiindc�, deseori, imaginea nu a coincis cu ceea ce s�ntem de fapt (nu m� refer aici doar la lobby-ul unguresc, c�tig�tor, de data asta, la Bruxelles, vizavi de „autonomia cultural�“. �i subliniez c� autonomia cultural� este numai o idee, o indica�ie a Parlamentului European, nicidecum o obliga�ie legal� a Statului Rom�n, autonom, unitar �i independent). Depinde numai de valoroasele „balls“ ale politicienilor no�tri s�-�i vad� de treab� ori ba. Conferin�a de la City Bank Bucure�ti, Sala Jad, a avut multe puncte importante. �n primul r�nd, a f�cut ceea ce Ministerul de Justi�ie tot face de un an �ncoace: a adunat reprezentan�i din poli�ie, parchet, v�mi, asocia�ii ale magistra�ilor, gard� financiar�, minister, pres�, ambasade (SUA, Anglia, Olanda), Phare, Alian�a Civic�, ziari�ti. Conferin�a a constituit suportul pentru ca pre�dintele B�sescu, proasp�t revenit de la Bruxelles, �i ministrul Justi�iei, Monica Macovei, s� lanseze anumite mesaje. Un prim mesaj, fondul de fapt, i-a apar�inut pre�edintelui: „Nu-mi voi �ncheia mandatul spun�nd: «M-au �nvins structurili!» a spus el, parafraz�ndu-l sarcastic pe Emil Constantinescu. Tot pre�edintele B�sescu a precizat c�, �n acest moment, conform unui „martor interna�ional“, raportul BERD - Banc� Mondial� privind nivelul comisioanelor acordate de firme pentru contractele de la stat (a se citi �p�gi), st�m mai bine �n 2005 fa�� de 2002: de 2,75% din veniturile realizate de firme la 0,7%, �n condi�iile �n care media �p�gilor, �n UE, este de 0,5%. „Nivelul acesta nu perturb� consisten�a mediului de afaceri. Sper ca la anul s� fim sub media UE“.
Dac� e s� ne lu�m dup� cifre, progresul e spectaculos. Dac� e s� ne lu�m dup� ceea ce crede popula�ia, percep�ia este doar c� lucrurile „s-au �ntins“ dintr-o guvernare �ntr-alta. De aici nevoia ca popula�ia s� perceap� �i ceea ce percep firmele: „E o a�teptare extraordinar� a popula�iei ca s� fie pedepsi�i cei care au fraudat economia. Nu pot spune exact cine a fraudat, dar organismele statului trebuie s� avanseze f�r� manejamente �n investigarea unor dosare suspecte de mare corup�ie, pentru a da acel semnal c�tre popula�ie, c� se �nt�mpl� ceva“. Cred c� nu e important nici faptul c� pre�edintele avea nevoie de minim 1-2 dosare de mare corup�ie: „S�nt �mbun�t��iri �n sistem, acoperite de percep�ia c� marii rechini s�nt bine, se promoveaz� �n propria pres�, s�nt la TV. Dar mai e o speran�� pentru cei care cred c�, la sf�r�it de mandat, voi spune c� m-a �nvins sistemul. Voi corecta sistemul!“.
Iar ministrul Justi�iei a declarat ceva greu de digerat pentru magistra�i �n genere: anume c� magistratura este un sistem �nchis. �nchis at�t la auto-reglare, a spus Monica Macovei, c�t �i la eventualele critici. Ar trebui ca sistemul de filtrare s� fie mult mai drastic, a replicat Asocia�ia Magistra�ilor din Rom�nia. Corect. Dar totul e chestiune de timp. �i de deschidere.
Rom�nia trebuie s� probeze c� �nseamn� altceva pe harta luptei anti-corup�ie. Mai ales dup� ce un om informat a lansat, ca „scenariu negru“, intrarea Rom�niei �i a Bulgariei �n UE, urmate de activarea clauzei de salvgardare �i „aruncarea“ noastr� afar�, motivul posibil fiind corup�ia generalizat�. Nu conteaz�, �ntr-un astfel de scenariu, cum s�ntem sau cum am fi; importante �n acest cadril politic par s� fie interesele geo-strategice �i imaginea noastr�. �i, dac� s�ntem de�tep�i, marketingul de �ar�.
|