Taxa pe pagub�, proast� lege
• un cet�tean din Bicazu Ardelean ar trebui s� pl�teasc� peste 20 milioane de lei vechi, ca s� taie copacii din propria p�dure • asa spune o reglementare din Codul Silvic • iar silvicultorii trebuie s� o aplice, fapt ce-i pune si pe ei �n situatii delicate, deoarece oamenii se revolt� • „�mi v�nd casa ca s� �mi cump�r p�durea proprietate?“, a spus cet�teanul care nu are nici un fel de venit lunar • Una dintre cele mai ne�ntelese legi de c�tre oamenii care au de t�iat p�dure, si �n special de c�tre cet�tenii de pe Valea Muntelui, pentru c� acolo este grosul t�ietorilor de lemne, este cea �n baza c�reia proprietarul trebuie s� pl�teasc� un procent din valoarea copacilor pe care �i va dobor�, �nainte de a se apuca de treab�, desi intervine pe proprietatea sa. Cu o astfel de situatie se confrunt� Eugen Gheorghe Florea, din Bicazu Ardelean. B�rbatul este proprietarul a 4,7 hectare de p�dure, detinut� �n trei parcele. �n luna mai, omul a �ncheiat un contract cu p�durarul din zon�, �n baza c�ruia s-a obligat la plata unei taxe anuale, ca s� i se protejeze proprietatea de c�tre silvicultor. A semnat, a dat banul, s-au �nteles c� i se vor marca toti copacii pe care �i va putea t�ia si at�ta tot. Doar c� �nainte de a se apuca de exploatat, a aflat c� trebuie s� scoat� bani frumosi din buzunar.
„Cic� trebuie dati acesti bani de c�tre cel care taie de pe propriul teren“
„Am semnat �n luna mai contractul de paz� a terenului �n suprafat� de 4,7 hectare, �mp�rtit �n trei parcele. Paza s-a asigurat pl�tind 48 de lei pe an, pe hectar. C�nd am semnat contractul, am primit asigur�ri c� va veni de la Silvic s� �mi marcheze. Nu mi s-a spus c� ar mai fi de f�cut vreo plat� sau altceva. Au venit si au marcat copaci, �n total av�nd dreptul s� exploatez 210 metri cubi de lemn. Numai c� �nainte de a intra �n p�dure am nevoie de o autorizatie de t�iere, pe care trebuie s-o iau de la Ocolul Silvic Tarc�u. C�nd m-am dus acolo mi s-a spus c� mai �nt�i trebuie s� pl�tesc o tax� reprezent�nd 15% din c�t �nseamn� materialul lemnos. Adic� peste 20 de milioane de lei vechi - «tax� pe pagub�», cum o numesc ei. Cic� trebuie dati acesti bani de c�tre cel care taie de pe propriul teren. P�i �mi v�nd casa, ca s� �mi cump�r p�durea proprietate?
De unde s� scot acesti bani? Nici eu si nici sotia nu avem nici un fel de venit. Crestem animale, dar nu pot zice c� din asta ies bani. Ce s� m� fac acuma, c� nu pot t�ia un copac din p�durea mea, pentru c� nu am cu ce pl�ti?! Din toat� p�durea pe care o am, nici un hectar nu l-am obtinut f�r� proces. Acum mai am cinci dosare pe rol, pentru c� �mpreun� cu fratii mei sper s� fiu pus �n posesie cu �nc� vreo 12 hectare de p�dure. Pentru nedrept�tile care mi s-au f�cut m-am adresat anul trecut Curtii Europene a Drepturilor Omului, de unde astept r�spuns. Revenind la problema de acum, nu stiu cum s� o rezolv, pentru c� at�tia bani nu am. Si cine poate demonstra c� eu, �n timpul t�ierii copacilor, chiar voi produce pagube �n p�durea mea? Mi s-a spus c� banii �mi vor fi restituiti dac� nu fac stric�ciuni. Dar dup� ce le scapi bani celor de la Silvic, mai dau ei ceva �napoi? E ca si cum ai l�sa laptele pe sufletul vitelului“, a declarat Eugen Florea.
Lege...
Reprezentantii Directiei Silvice Piatra Neamt au confirmat faptul c� Eugen Florea are dou� partizi marcate, �n suprafat� de 4,7 hectare, administrat� cu contract de Ocolul Silvic Tarc�u. De asemenea, b�rbatului i s-au marcat 117 metri cubi de lemn �ntr-o partid� si 97 de metri cubi �n alt� partid�. �n plus, omul si-a achitat toate d�rile c�tre Ocolul Silvic pentru administrarea p�durii. Din acest moment, pe fir intr� legea, pentru c� toti cei care exploateaz� mas� lemnoas� s�nt obligati s� constituie un fond de conservare si regenerare �n cuantum de 15-25% din valoarea materialului lemnos care se pred� spre exploatare. „�n astfel de situatii, cel care exploateaz� are obligatia, conform articolului 33 din Legea 46/2008-Codul Silvic, s� constituie la administratorul de p�dure un fond de conservare si regenerare �n cuantum de 15%-25% din valoarea materialului lemnos care se pred� spre exploatare. Acest fond trebuie constituit la autorizarea partizilor. Banii se restituie la sf�rsitul anului. Acest fond este purt�tor de dob�nd� si reprezint� o garantie de bun� executie a lucr�rilor“, a declarat Viorel Timisescu, purt�torul de cuv�nt al Directiei Silvice Neamt. Astfel de situatii ar fi putut fi lesne evitate dac� legiuitorul s-ar fi transpus o clip� �n pielea omului simplu. Taxa are partea ei bun�, dar ar fi trebuit stipulat ca plata s� se fac� dup� t�iere si comercializarea lemnului. Iar pentru r�u-platnici se puteau g�si lesne m�suri coercitive.
|