CE FACEM? LEUL, TOT MAI SCUMP!
• fluctuatiile financiare din ultima perioad� de timp au b�gat nemtenii �n sperieti • parte dintre cei care au economii la b�nci nu stiu dac� s�-i lase �n depozite sau s�-i p�streze la saltea • mai delicat� este situatia celor care au credite contractate • nimeni nu se hazardeaz� la prognoze, nici m�car pe termen scurt • ca recomand�ri generale nimeni nu ar trebui �n acest moment s� apeleze la refinantarea unui credit • si nici contractarea unui �mprumut • Criza financiar� care a lovit mapamondul nu i-a l�sat indiferenti nici pe nemteni. Desi autorit�tile statului �ncearc� din r�sputeri s� tin� sub control evolutia leului �n raport cu moneda european�, si-i linisteste pe cei care au credite sau depozite bancare, nimeni nu poate spune c�nd piata se va calma. Cele mai sumbre previziuni s�nt legate de falimente bancare, �nt�rirea monedei europene, scumpirea creditelor precum si a vietii de zi cu zi. Optimistii vorbesc despre un efect atenuat de faptul c� nu s�ntem �nc� conectati �ntru-totul la mecanismele economice si bancare europene sau internationale, fapt ce face ca unda de soc s� fie resimtit� mai putin la noi dec�t �n r�ndul populatiei dintr-o tar� european�, cu o economie puternic�. S�ntem deja obisnuiti cu valuri succesive de scumpiri, precum si cu str�ngerea curelei, dar mai r�u dec�t acum nu a fost nicioadat�. Pentru prima dat� Bursa de Valori Bucuresti s-a �nchis miercuri, 8 octombrie 2008, fapt ce a panicat si cel mai versat dintre investitori, dar�mite omul de r�nd. Leul st� �n umbra unei monede europene din ce �n ce mai puternice, �n pragul unei cotatii cu efect psihologic de 4 lei pentru un euro. Toat� lumea vorbeste de cump�tare, de p�strarea lichidit�tilor, de nevoia sau riscul unei refinant�ri, precum si de preturi de infact la alimente, energie electric�, gaze, etc. „Noi s�ntem mai putin loviti de aceast� criz� economic�, comparativ cu Statele Unite sau t�rile din Uniunea European�. Banca National� a luat garantii de la b�ncile comerciale, 40% din capitalul social, fapt pentru care nici una din b�nci nu ar putea intra �n faliment deoarece are aceast� rezerv�. Criza mondial� a dovedit c� nici libertinajul american nu este bun, pentru c� statul nu mai are nici un control. Totusi, la noi, criza a fost generat� de supraevaluarea activelor si supracotatia pe piata bursier�. De exemplu pe piata de capital s�nt anumite tehnici de joc, prin care se pot creste artificial pretul actiunilor. Cump�r�nd pachete mici la preturi mari, se creaz� doar o crestere aparent�. Acum este o presiune inflationist� foarte mare. �n ce priveste devalorizarea leului au fost m�suri fiscale induse de BNR pentru a pre�nt�mpina dezastrul. Pot s� spun c� din toate relele de pe p�m�nt, criza se resimte cel mai putin �n Rom�nia. Av�nd �n vedere faptul c� c� nu ne-am racordat cu toate regulile bancare sau bursiere la sistemul mondial, ne face s� ne deconect�m mai usor. Acum trebuie s� fim foarte cump�tati, s� nu vindem propriet�tile, poate rezist�m. Rom�nia are sansa unui sol bun, care nu e pesticizat si care are o gr�mad� de resurse. S-ar putea ca �n acest� situatie s� ne salveze tocmai agricultura. De asemnea, o alt� sans� const� �n aceea c� cei care au muncit �n str�in�tate, chiar �n America, unde erau asezati la casele lor, se �ntorc acum acas�, �n Rom�nia. Nimeni nu poate spune c�nd se va sf�rsi aceast� criz� dar eu personal nu cred c� va fi mai devreme de sf�rsitul anului“, a declarat Florin Isachievici, presedintele Bursei Lemnului Piatra Neamt.
Depozitele bancare ar putea fi garantate p�n� la 50.000 de euro
Pentru contracararea efectelor crizei, dar mai ales ca urmare a armoniz�rii legislatiei nationale cu cea european�, depozitele bancare urmeaz� a fi garantate p�n� la plafonul de 50.000 de euro. �n acest moment s�nt garantate sumele de p�n� la 20.000 de euro, dar Ministerul Finantelor preg�teste un act normativ prin care s� creasc� aceast� sum�. „Pentru a veni �n �nt�mpinarea �ngrijor�rilor manifestate de c�tre institutiile financiare, de c�tre investitori si deponenti deopotriv�, Rom�nia are �n vedere cresterea plafonului de garantare, conform rezolutiei Consiliului Ecofin, la un plafon de minimum 50.000 de euro“, a spus Varujan Vosganian, ministrul Finantelor. S�nt destul de putine persoane care detin depozite �n b�nci mai mari de 20.000 de euro, ceea ce face ca peste 95% din economiile populatiei s� fie garantate deja. „Ast�zi (ieri, 9 octombrie 2008, n.r) ne afl�m �ntr-o perioad� mai bun� dec�t la �nceputul s�pt�m�nii �n curs. Spiritele s-au mai calmat, Banca National� a Rom�niei d� asigur�ri, iar pulsul �n general este unul bun. Am fost solicitati de clienti c�rora le-am acordat o serie de l�muriri. Nu s-a retras numerar, dar lumea �ntreab� ce s� fac�, cum s� procedeze. Cred c� tot e mai bine cu banii la banc�, dec�t cu ei la saltea. �n ce priveste evolutia monedei euro este posibil ca aceasta s� trec� de pragul de 4 lei, poate s� se ajung� la un curs de 4,03-4,05, dar nu mai mult. �n mod sigur �n perioada urm�toare, poate chiar �n noiembrie vom intra pe un f�gas mai bun. Acum este o situatie care nu se reg�seste numai la noi, dar care �n cele din urm� se va atenua, se va calma. �ntotdeauna �n astfel de cazuri intr� �n panic� cei cei mai s�raci, dar depozitele s�nt garantate p�n� la 20.000 de euro, si acest prag va creste“, a declarat Mihai H�ncu, directorul sucursalei nemtene a b�ncii comerciale Transilvania.
Nimeni nu d� sfaturi �n astfel de situatii, oric�t de implicat sau de stiutor ar fi. Specialistii refuz� s� fac� prognoze at�ta timp c�t nu stiu �n ce directie se �ndreapt� piata financiar�. Ca recomand�ri generale nimeni nu ar trebui �n acest moment s� apeleze la refinantarea unui credit, cum nu este recomandat� nici contractarea unui �mprumut dec�t dac� este absolut� nevoie. Dac� se impune, acesta ar trebui f�cut neap�rat �n moneda national�, sau �n cel mai r�u caz �n moneda �n care solicitantul �ncaseaz� salariul. Achizitionarea de valut� nu trebuie f�cut� dec�t pentru nevoi stringente si �n sume mici, doar pentru rate sau chirii. Cei �n domeniu vorbesc de falimente sau de prelu�ri, pentru c� vor fi b�nci care nu vor rezista seismului. Cert este c� deprecierea leului va aduce un val de scumpiri f�r� precedent care va afecta fiecare nemtean �n parte, �n special la alimente si utilit�ti, cu at�t mai mult cu c�t sezonul rece bate la us�. Leul a devenit foarte scump, drept pentru care cump�tarea devine cuv�ntul de ordine.
|