UCISI �N FIECARE ZI, DE INDIFERENT�
• �n judet s�nt 300 de persoane diagnosticate cu HIV si SIDA • cel mai t�n�r seropozitiv are doar trei ani si este foarte posibil s� fie altii cu v�rste mai mici • dramele lor s�nt accentuate de r�utatea, indolenta sau prostia cras� a semenilor s�n�tosi • un singur nemtean diagnosticat cu aceast� boal� are un serviciu • altii, care au vrut s� munceasc�, au fost trimisi acas� de patroni c�nd au auzit de ce afectiune sufer� • ieri, la un seminar la care au fost invitate 80 de firme si institutii publice nu a venit nimeni • „HIV“, „SIDA“ - cuvinte care numai auzite si provoac� fiori reci pe sira spin�rii. Si totusi, s�nt diagnostice date unor semeni de-ai nostri, cu care destinul a fost c�t se poate de crud. S�nt oameni care n-au gresit cu nimic �n viat� dec�t c� au ajuns �ntr-un spital pentru o interventie medical� acum 17-20 de ani, c� s-au n�scut dintr-o mam� seropozitiv� sau au contactat boala nemiloas� pe cale sexual�. S�nt aproape 300 de seropozitivi �n judetul Neamt. Ultima raportare a Autorit�tii de S�n�tate Public� indic� faptul c� ar fi 297. �n spatele acestui num�r exist� �ns� mult mai multi purt�tori ai virusului ucigas sau cazuri deja grave, neluate �n evident� de fric�. Acestia s�nt oameni care nu vor s� se stie de suferinta lor, pentru a nu fi stigmatizati si pentru a-si feri propriile familii de chinul marginaliz�rii. Asa c� renunt� la drepturile cuvenite de legislatia rom�neasc� si european�. N-ar fi multi bani pe care i-ar �ncasa lunar, dar dec�t nimic, mai bine cu c�teva sute de lei �n buzunar. Ar fi bani care le-ar asigura o alimentatie serioas�, strict necesar� pentru ca organismul lor si-asa m�cinat de virus, s� reziste uneia dintre cele mai dure scheme terapeutice de medicatie. Dar frica pentru ceea ce ar urma s� se �nt�mple dup� ce se afl� �n comunitate despre purt�torul de virus nemilos, stresul c� elevul n-ar mai putea fi primit �n scoal� ori adultul la serviciu, �i face pe multi s� tac� si s� �si duc� chinul sufletesc �n singur�tate.
Oficiali lips�
Marti, 30 septembrie, Asociatia „Alexiana“ a organizat o sesiune �n cadrul c�reia ar fi trebuit s� discute cu angajatori nemteni despre faptul c� ar putea angaja persoane seropozitive, despre avantajele unui astfel de gest si despre „riscurile“ la care se expun. Au primit invitatii 80 de firme si institutii publice si n-a venit nimeni. N-a r�spuns chem�rii organizatorilor nici m�car o prim�rie din Neamt, Prefectura, Consiliul Judetean sau alte institutii „cu staif“. Inspectoratul de Munc� a delegat o persoan� care a fost anuntat� de organizarea conferintei �n ziua cu pricina. Dar m�car a fost cineva. Au mai venit reprezentantii a dou� organizatii umanitare si cam at�t. „Voiam s� facem o informare despre problematica angaj�rii persoanelor cu HIV/SIDA. Am aplicat niste chestionare pe zece angajatori din Neamt, acelasi lucru �nt�mpl�ndu-se �n alte 14 judete din tar�, si voiam s� tragem niste concluzii. Dar n-am avut cui“, a declarat Toader Blaga, presedintele Organizatiei „Alexiana“ Piatra Neamt. „Am invitat autorit�ti publice locale, societ�ti private si voiam s� le d�m spre stiinta tuturor celor interesati ce �nseamn� s� angajezi astfel de persoane. Din p�cate, asa cum a relevat si studiul, foarte multi angajatori nu au politici speciale pentru persoanele cu handicap sau HIV/SIDA. Am fi dorit s� stabilim niste contacte cu cei interesati, dar n-am avut cu cine. Din p�cate, e exact ceea ce ne asteptam s� se �nt�mple - angajatorii prefer� s� pl�teasc� taxe c�tre stat dec�t s� angajeze astfel de persoane, iar legislatia care �i priveste pe cei cu HIV/SIDA este putin cunoscut�“, a declarat Irina Iosipescu, coordonator local al proiectului.
Stigmatizati, b�tuti, goniti din sate
Multi dintre cei 300 de nemteni cu HIV/SIDA tr�iesc la sate, acolo unde vorba umbl� ca v�ntul. Adic� orice seropozitiv este subiect de discutie pentru �ntreaga comunitate, pentru c� localnicii se stiu �ntre ei. Nu de putine ori, oameni si-asa b�tuti de soart�, au fost b�tuti si de s�teni pentru c� reprezentau „pericole publice“. �n judetul Neamt tr�iesc trei seropozitivi care n-au f�cut nici m�car o zi de scoal�. Speriati de marginalizare, au refuzat s� intre �n colectivitate. Altii, care intr� �n sistemul educational, �n procent de 50% renunt� pe parcurs. Presedintele Toader Blaga a precizat c� o t�n�r� din judetul Neamt a ajuns acum student� �n ultimul an la Asistent� Social�. Cel mai t�n�r seropozitiv nemtean are doar trei ani. Este foarte posibil s� fie altii cu v�rste si mai mici, dar, de obicei, rezultatele testelor nu ies �nainte de 24 de luni de viat�. Asa c� ar putea fi copii n�scuti �n ultimii doi ani, dar neidentificati. „S�nt mame seropozitive care aduc pe lume copii si care nu stiu despre faptul c� s�nt afectate de HIV/SIDA dec�t dup� nastere. Institutul Matei Bals a f�cut un studiu timp de zece ani pe copiii n�scuti din mame seropozitive si s-a constatat c�, chiar dac� micutii nu erau purt�tori la nastere, aveau alte malformatii, date de tratamentul pe care trebuie s�-l urmeze inclusiv pe perioada sarcinii. La Piatra Neamt au n�scut mame seropozitive si am avut un caz c�nd mama a aflat dup� nastere c� este purt�toare de HIV pentru c� nu �si f�cuse analizele niciodat� �n cele 9 luni de sarcin�“, a povestit Toader Blaga.
Doi seropozitivi si-au unit destinele
Printre nemtenii seropozitivi se num�r� si doi soti, ambii cu acest diagnostic, care au adus pe lume doi copii. Deocamdat� stigmatul nu le-a fost pus celor mici, dar sansele ca ei s� fie normali s�nt aproape nule. Un alt caz disperat �nregistrat �ntr-o comun� a fost mult amplificat datorit� nes�buintei directoarei scolii. Aceasta, stiind c� unul dintre elevi este seropozitiv l-a amenintat c� va face careu si �l va scoate �n fata colegilor �ncerc�nd �n felul acesta s�-l determine s� renunte la scoal�. �n judetul Neamt exist� si un cadru didactic infectat cu HIV, care acum a renuntat la a mai profesa la catedr�, aleg�ndu-si alt� meserie. Din p�cate, din tot judetul, un singur angajator a acceptat s� lucreze cu un seropozitiv, care beneficiaz� de contract de munc�. Pentru a pre�nt�mpina complicatiile la locul de munc�, nici unul dintre colegii persoanei bolnave nu �i stie diagnosticul. Ceilalti nemteni care sufer� de aceast� cumplit� boal� reusesc s� mai lucreze pe ici, pe colo, cu ziua ori sezonieri, dar f�r� a-si anunta sefii despre propria suferint�. La fel procedeaz� si nemtenii care muncesc peste hotare. O t�n�r� lucreaz� �n Spania, iar o alta �n Italia, dar nici una, nici alta nu si-a anuntat semenii al�turi de care munceste despre maladie. Relat�nd despre cazurile de marginalizare specifice seropozitivilor, Toader Blaga a povestit despre o v�duv� cu trei copii dintr-o comun�. Unul din cei trei micuti avea SIDA si dup� c�tiva ani de suferint� a murit. Desi „cazul special“ disp�ruse din familie, ceilalti doi copii erau total exclusi din r�ndul micutilor de pe ulit�, la fel cum se �nt�mpla si cu femeia, cu care nu discuta nici un vecin. Sc�parea ei a fost mutarea �ntr-un alt sat, unde a �ncercat s� o ia de la cap�t, �ntr-un bordei lipit cu lut, pentru c� altceva nu si-a permis. �n destul de multe situatii, dup� ce angajatorii au aflat c� au un angajat care este seropozitiv l-au trimis imediat acas�, concediindu-l, ori la fel au procedat cu adultii despre care au aflat c� au �n grij� copii cu HIV sau SIDA.
Dragostea �nvinge SIDA
Mai nou, �n judetul Neamt �ncep s� apar� cazuri de cupluri serodiscordante, adic� numai unul dintre soti este infectat cu HIV sau are SIDA. „Am avut un caz c�nd doi tineri s-au c�s�torit, desi ea avea SIDA. B�rbatul era s�n�tos. Fata cu SIDA abia ajunsese la majorat. I-a spus dinainte despre boala ei, dar asta nu l-a oprit pe partener. Au fugit �mpreun�, spre disperarea p�rintilor tinerei, care s-au adresat politistilor pentru a o recupera. �ntruc�t era major�, nu s-a putut interveni. Ulterior au venit �mpreun� la p�rintii ei si au sustinut c� se iubesc si boala pe care o are fata nu st� �n calea iubirii lor. Ca s� �i linisteasc� pe p�rintii ei, b�iatul a fost de acord s� dea o declaratie prin care a precizat c� stie la ce s-a expus si c� �si asum� totul. Au f�cut nunt� si despre aceast� problem� stiam eu, care am participat �n calitate de nuntas, mirele, mireasa si p�rintii ei“, a mai spus presedintele Blaga. �ntr-o comun�, un seropozitiv a fost crunt b�tut de vecini, sugrumat, dup� care i s-a interzis s� mai treac� pe ulit�, pe motiv c� i-ar fi infectat pe toti. O post�rit� bun� de gur� a avut grij� s� spun� �n sat despre soarta pecetluit� a unei tinere, care tocmai intrase �n drepturile financiare prev�zute de o lege care face referire la aceste cazuri.
�mbucur�tor, dac� se poate folosi acest termen c�nd se vorbeste de HIV si SIDA, este c� �n ultimii ani se constat� o sc�dere a num�rului de copii care au acest diagnostic si o crestere a sperantei de viat� a celor care reprezint� cazurile grave. Asta se datoreaz� at�t sigurantei pe care o prezint� sistemul sanitar, fat� de ceea ce s-a �nt�mplat �n anii ‘80-’90, c�t si medicamentelor ap�rute recent pe piat�, care reusesc s� mai tempereze din evolutia virusului. Curba maxim� este atins� de persoanele adulte, infectate �n copil�ria lor ori care au luat boala prin contacte sexuale neprotejate.
�n mare, tratamentul lunar al unui astfel de bolnav este de circa o mie de euro, �n functie de schema terapeutic� stabilit� de c�tre medicul infectionist. Cantitativ vorbind, cam o sacos�.
|