Prostia cu santajul

Considerat� de analistii si politicienii belicosi prea slab�, reactia Uniunii Europene la conflictul dintre Moscova si Tbilisi a fost pus� pe seama unui santaj al Rusiei �n chestiunea livr�rilor de gaz.
R�mas� doar la posibila explicare a unei pozitii, formula corespunde adev�rului. �ntr-adev�r, �n impunerea politicii sale fat� de ceea ce s-ar numi vecin�tatea apropiat�, Rusia se bazeaz� pe imensa sa bog�tie �n materie de gaz. Din nefericire, �n interventiile belicosilor, formula se coloreaz� moral. Din aceast� perspectiv�, folosirea de c�tre Rusia a armei gazului e condamnat�, iar pozitia Uniunii Europene, dispretuit�. Dac� exist� un spatiu al vietii �n care judecata moral� nu-si are locul, acela este, dup� politica intern�, politica international�.
�n raporturile dintre statele lumii - si nu de azi, de ieri, ci dintotdeauna - morala nu si-a g�sit locul. Aici �si spun cuv�ntul dou� realit�ti:
1) Interesele
2) Forta
Cele dou� realit�ti s�nt str�ns legate. Forta unui stat e pus� �n slujba intereselor sale. Interesele Rusiei de sub conducerea lui Vladimir Putin constau �n redob�ndirea unui statut dac� nu de superputere, atunci m�car de mare putere. �n realizarea acestui interes, Rusia foloseste, pe l�ng� forta sa militar�, arma gazului. Face exceptie Rusia prin aceast� politic� �n ansamblul lumii de azi? Nici vorb�.
America a avut interesul de a pune m�na pe z�c�mintele de petrol ale Irakului. Pentru aceasta, America nu s-a dat �n l�turi s�-si foloseasc� forta militar�. De asemenea, America nu ezit� s� apeleze, pentru a-si impune propriile interese �n diferite zone ale lumii, la santajul economic. Marile puteri europene, �n frunte cu Germania, au folosit �n chestiunea Serbiei, santajul cu admiterea Belgradului �n Uniunea European�.
Confruntat� cu boicotarea Jocurilor Olimpice de c�tre unele state, China n-a sov�it s� foloseasc� arma santajului �n investitiile str�ine.
Sub presiunea elitei culturale din Franta, presedintele Nicolas Sarkozy a devenit ap�r�torul lui Dalai Lama si, �n aceast� postur�, a anuntat c� nu va fi prezent la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Beijing. Franta a deschis �n China o retea de magazine Carrefour. La potentialul chinezesc de consum, afacerea s-a dovedit extrem de profitabil�. Dup� anuntul presedintelui francez, demonstrantii chinezi au �nconjurat magazinele Carrefour cer�nd �nchiderea lor.
Nicolas Sarkozy a priceput semnalul. Si, �n consecint�, s-a gr�bit s� mearg� la Beijing. Desigur, interesele statelor sunt ascunse sub artificii de vorbe mari: lupta �mpotriva terorismului �n cazul Americii; sanctionarea invaziei georgiene, �n cazul Rusiei. Vorbele mari trec.
R�m�n �ns� doar interesele.