Reabilitarea lui Ceausescu de dragul Georgiei
Cine a urm�rit cu atentie proza tip�rit� �n ziare sub porecla de articole gazet�resti si p�l�vr�geala nesf�rsit� de la televiziuni va fi r�mas surprins de proportiile neobisnuite date anivers�rii a patruzeci de ani de la invadarea Cehoslovaciei de c�tre trupele Tratatului de la Varsovia. S� admitem c� spatiul urias dedicat retrospectivei unui moment demult devenit istorie s-ar explica prin cifra rotund�, desi, �n urm� cu zece ani, la �mplinirea a treizeci de ani, aniversarea n-a beneficiat de at�ta t�r�boi. La noi �ns�, rememorarea momentului s-a definit printr-o elogiere a gestului de independent� fat� de rusi asumat de Nicolae Ceausescu. E drept, ici-acolo s-au dat �n stamb� si celebrele clisee postcomuniste despre interesul propriu al fostului presedinte de a lua atitudine fat� de invazia trupelor sovietice. Un cliseu dovedind �nc� odat� c�t de s�rac� e �n materie de viat� mintea anticomunistilor de serviciu. �ntr-adev�r, r�zvr�tirea lui Ceausescu fat� de rusi si-a avut temeiul �n interesul personal de a-si �nt�ri simpatia popular� si, prin asta, de a-si consolida puterea. De la Iulius Cezar �ncoace nici un conduc�tor nu �ntreprinde ceva �n plan istoric exclusiv de dragul poporului s�u. �ntotdeauna conduc�torii de popoare, prin toate diferiti de poetii romantici, �ntreprind actiuni care r�spund propriului interes. Important e �ns� ca acest interes s� corespund� interesului national. Henric al VIII-lea a rupt Anglia de sub autoritatea Papei pentru a se putea c�s�tori cu tiitoarea. Acest interes nu numai personal, dar si sexual, a fost �n acord cu interesele Angliei. Si azi, c�nd Anglia beneficiaz� de o biseric� proprie, nimeni nu mai spune c� ea a fost rezultatului unui interes personal. �n cazul lui Ceausescu din 1968 interesul personal a corespuns interesului national. Si acesta e singurul lucru important �n aprecierea pozitiei adoptate de Rom�nia �n conflict cu pozitia celorlalte t�ri socialiste. Exceptie f�c�nd aceast� precizare, jurnalistii rom�ni au apreciat cum se cuvine pozitia Rom�niei din august 1968. S-a mers p�n� acolo �nc�t s-a dat cuv�ntul unor lideri de partid si de stat de la vremea respectiv� pentru a-si aminti momentul. Dac� ne g�ndim la hulirea fostilor lideri de c�tre presa noastr� liber� si independent�, mai c�-ti vine s� te crucesti. S� fi devenit brusc robotii anticomunismului de serviciu nostalgici ai perioadei ceausiste? Sau s�-si fi dat seama, �n sf�rsit, c� a venit momentul unei abord�ri lucide a anilor anteriori pr�busirii comunismului, d�nd curs regulii c� trecutul nu mai trebuie folosit �n interesul prezentului? Nu, nu e vorba de nimic din toate acestea. Dispozitivele anticomuniste din presa noastr� au tratat corect momentul august 1968 tot sub semnul rescrierii trecutului �n interesele prezentului. Aniversarea a coincis cu �nt�mpl�rile din Georgia. Si pentru c�, �n cadrul marii manipul�ri planetare, actiunea Rusiei de acum a fost �nf�tisat� ca o reeditare a interventiei URSS �n Cehoslovacia, tonomatele americane din presa noastr� au simtit nevoia unei reconsider�ri a gestului f�cut de Nicolae Ceausescu. Desi rescriere a trecutului �n interesul prezentului, abordarea lui august 1968 �n presa noastr� a fost un lucru bun. Ca dovad� c� si manipul�rile pot duce uneori la reflect�ri corecte ale adev�rului.
|