INTERZISI LA GR�DINIT�
• 300 de prescolari nu au loc �n gr�dinitele din Neamt • adolescentii nemteni se feresc s� devin� „meseriasi“, asa c� 451 de locuri la scoli de arte si meserii nu au c�utare • planul de scolarizare la nivelul scolilor generale este de 100% • 300 de pitici vor sta din toamn� acas�, desi au v�rsta care le-ar permite s� fie cuprinsi �n sistemul educational. Lipsa s�lilor de clas� si imposibilitatea de a angaja personal care s� aib� grij� de ei face �ns� ca acesti copii s� r�m�n� pe tus�, �n asteptarea altei toamne, �n care vor fi prinsi �n sistem pentru c� vor avea prioritate datorit� v�rstei. Aceasta este prima conditie care se analizeaz� la �ncadrarea copiilor �n clas�. Important este ca ei s� urmeze grupele obligatorii - m�car nivelul II, adic� mare si preg�titoare, dar nu reusesc s� prind� si grupele mic� si mijlocie, bazate mai mult pe ludic dec�t pe educativ. Situatia din aceast� toamn� se tot repet� an de an �n ultima vreme si, din p�cate, desi se fac continuu promisiuni c� �ntr-o zi se vor solutiona toate cererile privind �ncadrarea �n gr�dinit�, mare lucru nu se vede. B�taia mare e pe urban, unde si pretentiile s�nt altele pentru c� aproape peste tot s�nt grupe omogene, ale c�ror efective dep�sesc cu greu 28 de copii. La tar� se mai renunt� la pretentii datorit� lipsurilor - spatiu, educatoare, dot�ri materiale si datorit� num�rului mic de copii, care nu permite formarea mai multor grupe omogene. Si atunci merg toti, la gr�mad�. Educatoarea e un fel de robot, care ar trebui s� vorbeasc� �n acelasi timp pe „trei-patru voci“, dup� v�rsta si nivelul fiec�rui prescolar. Reprezentantii �nv�t�m�ntului sustin c� ar fi de acord �n orice moment cu deblocarea acestei situatii, cu �nfiintarea de clase noi si primirea de educatoare �n sistem, dar „cheia si l�cata“ este la Ministerul Economiei si Finantelor, care nu scap� nici vreo doi bani pentru plata dasc�lilor c�rora li s-ar da de lucru.
�ngr�m�deal� la gr�dinite, dezinteres la SAM
Planul de scolarizare pentru anul scolar 2008-2009 este realizat si nu prea �n judetul Neamt. Profesor Elena Ciurea, purt�tor de cuv�nt al Inspectoratului Scolar Judetean Neamt, a declarat c� la forma de �nv�t�m�nt primar si gimnazial, planul de scolarizare a fost realizat �n procent de 100%. „La nivel prescolar exist� 300 de cereri nesolutionate. La primar si gimnazial planul de scolarizare s-a realizat integral, iar la �nv�t�m�nt liceal si profesional, �n procent de 90%. Au r�mas neocupate 451 de locuri la scoli de arte si meserii“, a precizat profesor Elena Ciurea. Cele 451 de locuri f�r� ocupanti la scolile de arte si meserii se reg�sesc �n specializ�rile mecanic� - 140 de locuri, agricultur� - 45 de locuri, industrie textil� si piel�rie - 131 de locuri, constructii, instalatii si lucr�ri publice - 25 de locuri, fabricarea produselor din lemn - 91 de locuri, turism si alimentatie public� - 14 locuri si tehnic - 5 locuri.
SAM - neatractiv� pentru or�seni
La momentul actual, �nv�t�m�ntul profesional si tehnic din Rom�nia se realizeaz� prin intermediul scolilor de art� si meserii – denumite, pe scurt, SAM. Dac� numele ar duce pe oricine cu g�ndul c� de pe b�ncile SAM elevii chiar ies cu o meserie, realitatea este total diferit�. Si nici perspective nu se prea arat�, av�nd �n vedere c� de peste zece ani se tot �ncearc� reformarea sistemului de educatie �n domeniul profesional si tehnic.
�n afar� de planuri peste planuri si multe fonduri cheltuite, nu s-a v�zut nimic spectaculos. Si asta �n ciuda faptului c� �nv�t�m�ntul profesional si tehnic are chiar o institutie special creat� – Centrul National de Dezvoltare a �nv�t�m�ntului Profesional si Tehnic (CNDIPT). SAM continu� s� fie o form� de �nv�t�m�nt nedorit�, neatractiv� si la care elevii ajung din �nt�mplare. Practic, nu merg m�nati de dorinta de a iesi la final cu o meserie care apoi s� le asigure c�stigarea existentei, ci din cauz� de medie prea mic� sau nepromovarea testelor nationale. SAM este perceput� ca un adev�rat bau-bau, o alternativ� neagr� a liceului. Pe l�ng� cei care ajung din motiv de medie, unii s�nt fortati de situatia material� mai proast� a familiei sau, pur si simplu, de apropierea fat� de domiciliu. Si dac� prin comune tinerii mai merg si pe la SAM, �n oras apetitul este extrem de sc�zut. Concluzion�nd, dac� la admiterea �n clasa a IX-a s-ar aloca locuri doar pentru �nv�t�m�ntul liceal, scolile de art� si meserii ar trebui s� trag� complet obloanele.
S�racia, un pion important
S�racia constituie un alt factor, extrem de important, care st� la baza continu�rii sau nu a studiilor de c�tre elevii din mediul rural. Av�nd �n vedere c� �nv�t�m�ntul obligatoriu este de zece clase, din cauza resurselor financiare reduse destui elevi aleg o scoala de art� si meserii. Astfel, p�rintii „�mpusc�“ doi iepuri dintr-un foc. Copiii lor merg la scoal� doar doi ani, deci efortul financiar este mai mic, plus c� apoi ajung s� aib� si o meserie, deci �si g�sesc un loc de munc� si s�nt pe picioarele lor. Ca sa nu mai vorbim de faptul c� nu trebuie alocate prea multe ore pentru preg�tirea temelor, deci adolescentii respectivi pot s�-si ajute �n continuare p�rintii �n gospod�rie.
�n alte cazuri, traditia din familie �i face pe unii b�ieti s� urmeze meseria tat�lului si apoi s� lucreze �n echip�. Deci ar exista si niste p�rti bune, dar care s�nt valorificate mai mult de c�tre copiii din rural, acolo unde de altfel functioneaz� cele mai multe astfel de unit�ti de �nv�t�m�nt.
|