P�RINTI DE-O LUN�

• august este luna cďż˝nd „stranierii“ se ďż˝ntorc acasďż˝ ďż˝n concedii • mare parte din ei pentru a-si vedea copiii sau pentru rezolvarea unor probleme • statistic, din cei 73.491 de elevi din anul scolar trecut 12.289 au rďż˝mas ďż˝n tarďż˝ numai cu mama, numai cu tatďż˝l sau fďż˝rďż˝ nici un pďż˝rinte • cu ambii pďż˝rinti plecati sďż˝nt peste 2.900 de copii • situatia nu se referďż˝ si la copiii sub 7 ani, care frecventeazďż˝ sau nu grďż˝dinitele • dacďż˝ sďż˝nt adunati si ei, atunci numďż˝rul orfanilor cu pďż˝rinti ďż˝n viatďż˝ ajunge la circa 14.700 •

August este luna cďż˝nd parte din „stranieri“, adicďż˝ nemtenii care si-au gďż˝sit de muncďż˝ ďż˝n strďż˝inďż˝tate si despre care se spune cďż˝ ar fi ďż˝n numďż˝r de peste 100.000, se ďż˝ntorc acasďż˝ ďż˝n concedii, pentru a-si vedea copiii, pďż˝rintii, rudele sau pentru a-si rezolva diverse probleme. Strďż˝zile sďż˝nt pline de masini ďż˝nmatriculate mai ales ďż˝n Italia, ďż˝n magazine sau pe trotuare se aude vorbďż˝ romďż˝neascďż˝ stďż˝lcitďż˝ intentionat sau nu, se cumpďż˝rďż˝ ďż˝n draci de prin supermarket-uri... Spre sfďż˝rsitul lunii viata cotidianďż˝ va reintra oarecum ďż˝n normal, pentru cďż˝ „stranierii“ vor pleca iarďż˝si la muncďż˝, cu speranta cďż˝ se vor ďż˝ntoarce de Crďż˝ciun. Dacďż˝ nu, vara viitoare. Iar acasďż˝ mici drame rďż˝mďż˝n. Este vorba despre mii de copii care-si vor petrece parte din timp cu gďż˝ndul la pďż˝rinti, sau a unuia dintre ei, lďż˝sati fiind ďż˝n grija bunicilor, rudelor, sau crescďż˝ndu-se ďż˝ntre ei. Dacďż˝ Inspectoratul Scolar Neamt prezintďż˝ o situatie din care reiese cďż˝ unul din sase elevi nemteni, cuprinsi ďż˝n clasele I-XII, duce dorul unuia sau ambilor pďż˝rinti, reprezentantii Directiei pentru Protectia Copilului vin cu date suplimentare, care ďż˝i includ si pe prescolari. Conform precizďż˝rilor fďż˝cute de Eugen Simion, seful Serviciului pentru Copilul Abuzat, Neglijat si Maltratat, se pare cďż˝ ďż˝n judet sďż˝nt ďż˝n jur de 14.700 de copii care cresc fďż˝rďż˝ cel putin unul dintre pďż˝rinti.

Copii orfani cu p�rinti �n viat�

Din 73.491 de elevi cďż˝ti au fost ďż˝n anul scolar trecut ďż˝n scolile generale, ďż˝n licee si scoli de arte si meserii, 12.289 constituie situatii speciale, ďż˝n sensul cďż˝ au rďż˝mas ďż˝n tarďż˝ numai cu mama, numai cu tatďż˝l sau fďż˝rďż˝ nici un pďż˝rinte, stďż˝nd ďż˝n grija rudelor, ďż˝n general a bunicilor, sau a fratilor mai mari. O statisticďż˝ a Inspectoratului Scolar relevďż˝ cďż˝ la ďż˝nceputul acestui an calendaristic aveau mamele plecate la muncďż˝ peste hotare 255 de elevi din Bicaz si zonele ďż˝nvecinate, 848 de elevi din Tďż˝rgu Neamt si ďż˝mprejurimi, 1.947 din Roman si scolile limitrofe, respectiv, 1.736 din Piatra Neamt si zonďż˝. „4.786 de elevi nemteni, din scolile generale, licee si scoli de arte si meserii, au mamele plecate la muncďż˝ ďż˝n strďż˝inďż˝tate. Alti 4.561 de copii au tatii plecati ďż˝n alte tďż˝ri, iar pentru 2.942 de elevi situatia este si mai grea, pentru cďż˝ le-au plecat peste hotare ambii pďż˝rinti“, a declarat inspectorul general Mihai Lďż˝cďż˝tusu. Trebuie fďż˝cutďż˝ precizarea cďż˝ ďż˝n aceastďż˝ situatie nu sďż˝nt prinsi si copiii din grďż˝dinite sau cei care au vďż˝rsta pentru a fi integrati ďż˝n aceastďż˝ formďż˝ de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝nt, dar nu o frecventeazďż˝.

Autorit�ti cu obligatii

Dar este stiut faptul cďż˝ numďż˝rul acestora este foarte mare, ďż˝ntrucďż˝t multi dintre pďż˝rinti sďż˝nt de pďż˝rere cďż˝ lďż˝sďż˝ndu-i singuri pe copii la o vďż˝rstďż˝ mai micďż˝ le face mai putin rďż˝u decďż˝t dacďż˝ i-ar lďż˝sa cďż˝nd sďż˝nt mai mari. „Dacďż˝ aproape 13.000 de elevi au rďż˝mas ďż˝n tarďż˝ singuri sau cu un pďż˝rinte, luďż˝nd de bazďż˝ datele statistice, numďż˝rul total al copiilor care au rďż˝mas ďż˝n grija altora decďż˝t a celor care le-au dat viatďż˝ ajunge la aproximativ 14.700. Printre acestia se numďż˝rďż˝ si prescolarii. Conform legislatiei, pďż˝rintii care pleacďż˝ la muncďż˝ ďż˝n strďż˝inďż˝tate pe baza unui contract, au obligatia de a ďż˝nstiinta oficial autoritďż˝tile despre acest lucru. ďż˝si certificďż˝ plecarea si lasďż˝ o dovadďż˝ cďż˝ minorii rďż˝mďż˝n ďż˝n grija cuiva. Despre ceilalti pďż˝rinti care pleacďż˝ la muncďż˝ pe cont propriu, nimeni nu stie ceva sigur. Autoritďż˝tile locale au obligatia de a-i identifica pe copiii rďż˝masi singuri si trimestrial ne transmit datele legate de aceastďż˝ problemďż˝. ďż˝n cazurile sociale, de abuz, maltratare, intervenim si noi pentru rezolvarea problemelor, alďż˝turi de alte institutii“, a declarat Eugen Simion.

Tristete �n ochii copiilor mai mici l�sati singuri

Una dintre cele mai mari comunitďż˝ti din judetul Neamt din care localnicii au plecat pe capete peste hotare, lďż˝sďż˝nd copiii acasďż˝, este Sďż˝bďż˝oani. Aici, din 1.490 de elevi cuprinsi ďż˝n clasele I-XII, 319 au cel putin unul dintre pďż˝rinti plecati. Lor li se adaugďż˝ cďż˝teva zeci de prescolari, din 170 cďż˝ti sďż˝nt ďż˝nscrisi ďż˝n grďż˝dinitďż˝. „Si avem destul de multi copii «orfani». Din constatďż˝rile noastre, cel mai mult suferďż˝ copiii din clasele primare de pe urma separďż˝rii de pďż˝rinti. Sďż˝nt tot timpul tristi, sďż˝nt retrasi si comunicďż˝ mai greu. Nu pot spune cďż˝ este o regulďż˝ cďż˝ abandonul scolar se ďż˝nregistreazďż˝ ďż˝n rďż˝ndul copiilor ai cďż˝ror pďż˝rinti sďż˝nt plecati peste hotare. Sau cďż˝ ei au neapďż˝rat note mai mici la ďż˝nvďż˝tďż˝turďż˝. Avem exemplul unei eleve care este orfanďż˝ de tatďż˝, mama este ďż˝n Italia, ea are grijďż˝ de trei frati mai mici si a luat a treia ca medie examenul de bacalaureat. Cert este cďż˝ acesti elevi, rďż˝masi singuri acasďż˝, sďż˝nt ďż˝mpovďż˝rati. Ei trebuie sďż˝ aibďż˝ grijďż˝ de fratii mai mici, mai ales cei de liceu au aceastďż˝ sarcinďż˝, si sďż˝ rezolve toate problemele din gospodďż˝rie si grijile casei, ceea ce nu este deloc usor pentru un copil“, a declarat profesor Ioana Ciobanu, consilier educativ la Liceul Teoretic Vasile Alecsandri Sďż˝bďż˝oani.

Nemtenii, �mp�nziti pe toate continentele

Dupďż˝ cum aratďż˝ situatia cu elevii ai cďż˝ror pďż˝rinti au plecat la muncďż˝ peste hotare, nemtenii s-au dus sďż˝ cďż˝stige un ban ďż˝n toate cele patru zďż˝ri. Mii si mii de cetďż˝teni, ai cďż˝ror copii au rďż˝mas ďż˝n tarďż˝, muncesc ďż˝n Italia, tarďż˝ care se aflďż˝ pe primul loc ďż˝n ceea ce priveste destinatia pentru o slujbďż˝. Altii, mai putini, dar totusi semnificativi numeric, au ales Spania, fiind urmati de cei plecati ďż˝n Grecia. O parte si-au gďż˝sit de muncďż˝ ďż˝n Elvetia, ďż˝n Turcia, Germania, Franta, Cipru, Austria, Olanda, Ungaria, Portugalia, Suedia, Irlanda, ori Israel. Dintre pďż˝rintii nemteni care muncesc peste hotare, unul este ďż˝n China, o mamďż˝ ďż˝n Kosovo, patru ďż˝n Canada, unul ďż˝n Jamaica, unul ďż˝n Danemarca, unul ďż˝n Japonia, doi ďż˝n Dubai si sapte ďż˝n Statele Unite ale Americii. Din cei sapte nemteni care lucreazďż˝ ďż˝n SUA, sase formeazďż˝ trei cupluri ale cďż˝ror copii ďż˝nvatďż˝ la unitďż˝ti din Piatra Neamt - Colegiul de Transporturi, Scoala nr. 3 si Seminarul Teologic „Constantin si Elena“. Un cuplu de nemteni a luat calea unei destinatii exotice - Dubai. Copilul acestei familii studiazďż˝ la Scoala nr. 2 Piatra Neamt.
Dac� nemtenii din zona Romanului au ales cu prec�dere s� munceasc� pentru italieni, la Silistea se �nregistreaz� o situatie mai deosebit�, �n sensul c� oamenii acestei localit�ti, �n marea majoritate b�rbatii, au preferat Ungaria si Germania, iar femeile Italia si Elvetia.