Ochiul public: O scrisoare g�sit�
Ca un sinistru arc peste timp, ai no�tri au ajuns s� preia din ultimele spuse grave ale Pre�edintelui Comisiei Europene, portughezul Jose Manuel Barroso, cit�nd din cotidianul britanic „The Independent“. Este aceea�i publica�ie �n care, la �nceputul lui 1990, Silviu Brucan ne-a tr�ntit-o �n fa�� cu „stupid people“, „yesmen“ �i „cei 20 de ani“.
Povestea care circul� pe pia�a noastr�, �n leg�tur� cu impasul, dac� nu criza din Uniunea European�, prin raportare la Consiliul European ce se �ine joi �i vineri, poate fi rezumat� relativ simplu. Povestea, nu realitatea. Din 1984, Marea Britanie beneficiaz� de un rabat semnificativ de la bugetul comunitar. Premierul Tony Blair s-a ar�tat dispus s� renun�e la o parte de circa 8 miliarde euro, �n perioada 2007-2013, �ns� �n nici un caz la 14 miliarde, c�t solicit� �n principal Fran�a, cei din Hexagon fiind speria�i de perspectiva reducerii subven�iilor pentru agricultur�. Apoi, �n poveste, se sare direct la partea de final dureroas� pentru noi: cu nivelul bugetar prev�zut �n varianta britanic� nu se acoper� necesit��ile Bulgariei �i Rom�niei. Printre pic�turi, unii amintesc c� proiectul britanic a fost respins de toate ��rile membre, mai pu�in Malta.
Din nefericire, problemele s�nt mult mai complexe. Perspectiva financiar� construit� de britanici afecteaz� de fapt func�ionarea Uniunii de „15^10“, a�a cum e acum, �i pune sever la �ndoial� nu doar soarta noastr� �i a vecinilor de la Sud, ci conceptul de extindere, care nu se va �ncheia cu noi. �n privin�a elementului cheie al Agendei Lisabona, anume transformarea economiei UE �n cea mai competitiv� din lume p�n� �n 2010, abia dac� se �opte�te pe la col�uri. �n schimb, se vorbe�te �n ne�tire despre solu�ii miraculoase de compromis, a�teptate p�n� �n ultima clip�, omi��ndu-se c� una rezonabil� exist� deja. A fost propus� de Jose Manuel Barroso �i are forma unei clauze de rectificare bugetar� cuprinz�toare, care s� conduc� la �ncheierea unui acord acum, iar pe termen mediu s� permit� o revizuire general� a bugetului Uniunii. Altfel spus, pe �n�elesul anali�tilor de serviciu, acordul final dorit nu reprezint� �i o etap� final�.
Un rezumat al argumentelor Comisiei Europene se reg�se�te, de altfel, �n structura de rezisten�� a scrisorii trimise luni de Barroso premierului Blair. O scrisoare cam disperat�, un avertisment, un document pe care a�tept s� v�d c��i �l vor lua �n seam�.
Barroso era de fapt dezam�git de nivelul propus al cheltuielilor comunitare �nc� din iunie. Cu noile reduceri, sus�inute de britanici, este lovit� �ns�i credibilitatea unei Uniuni moderne, dinamice, deschise �i corecte. Acordul final trebuie s� m�reasc� semnificativ cheltuielile, cu accent pe elementele care sprijin� cre�terea economic� �i crearea de locuri de munc�. Pentru a face fa�� provoc�rilor ridicate de globalizare trebuie �i mijloace. Iar tocmai clauza de rectificare deschide posibilitatea pentru realizarea de noi ambi�ii �n viitor. Propunerile actuale trebuie schimbate �i �n termeni de corectitudine fa�� de noii membri. Solu�ia este s� le oferi bani �i apoi s�-i la�i pe ei s� dovedeasc� dac� �i pot cheltui, nu s� nu le dai, consider� acela�i Barroso. Dac� �n trecut Marea Britanie a acceptat s� cedeze pe plan financiar, atunci trebuie s� o fac� �i �n viitor, din moment ce extinderea Uniunii are caracter permanent.
Competitivitatea, securitatea �i rolul Europei �n lume trebuie sus�inute, �i asta �nseamn� asigurarea mijloacelor necesare. Solu�ia �nseamn� cheltuieli mai mari �i mai bine direc�ionate, dup� cum se arat� �n scrisoare. Cu un proiect bugetar prost, praful se alege inclusiv de dezvoltarea rural�, convenit� �nc� din 2003, �i de pia�a agricol� comun�. Pe de alt� parte, trebuie evitate politicile diferite pentru cele dou� mari zone ale Uniunii. Nu se poate merge, de pild�, pe politici diferite de coeziune �ntre „cei 15“ �i „cei 10“.
Pentru a atinge �nc� un subiect drag rom�nilor, ar fi de re�inut c� Barroso este �mpotriva oric�ror reduceri de cheltuieli �n administra�ie, spun�nd foarte clar: „Este o fals� economie pe care nu o pot accepta“. S�nt probleme nerezolvate de dup� ultima extindere �i n-ar mai r�m�ne nimic... pentru Bulgaria �i Rom�nia. Este singura referire la ��rile noastre!
Sigur, spa�iul nu permite tratarea exhaustiv� a �ntregii problematici, iar globalizarea chiar merit� o abordare separat�. �ns�, din cele c�teva sublinieri de p�n� aici se poate creiona un cu totul alt tablou al problemelor actuale din Uniune, prin compara�ie cu ce se vehiculeaz� �n Rom�nia. C�t prive�te acordul final la care - �ntr-un fel sau altul - se va ajunge, el are nevoie �i de acordul Parlamentului European.
|
Autentificare
