POVESTILE cam HORROR ALE COPIL�RIEI

• manualele alternative de Literaturďż˝ pentru copii, de pe care se studiazďż˝ ďż˝n clasele primare, contin povesti care mai de care mai ďż˝nfricosďż˝toare • la clasa I, de exemplu, la optional, elevii au de citit povestea lui Pinocchio, ďż˝n varianta horror • manualul respectiv contine o variantďż˝ ineditďż˝ a povestii • pentru a lua niste medicamente, pďż˝pusa de lemn este amenintatďż˝ cu o imagine care-ti face pďż˝rul mďż˝ciucďż˝ • patru iepuri negri aduc pe umeri un sicriu mic • „am venit sďż˝ te luďż˝m“, este mesajul iepurilor cďż˝tre Pinocchio • reprezentantii ISJ cred cďż˝ aceste continuturi trebuie revizuite • la grďż˝dinitďż˝, prin mďż˝iestria educatoarei, o poveste tragicďż˝ poate deveni una moralizatoare, fďż˝rďż˝ a-i speria pe micuti •

Dupďż˝ modelul manualelor de religie, ďż˝n care se strecoarďż˝ amenintďż˝ri cu „pedeapsa divinďż˝“ cďż˝zutďż˝ asupra celor care nu respectďż˝ „poruncile“, elevii studiazďż˝ si la alte materii dupďż˝ cďż˝rti ďż˝n care se strecoarďż˝ secvente horror din povesti clasice. Un exemplu cel putin bizar este cel al manualului de Literaturďż˝ pentru copii, care este disciplinďż˝ optionalďż˝, dupďż˝ care ďż˝nvatďż˝ elevii de clasa I. ďż˝n principiu, obiectul are menirea de a aduce ďż˝n atentia celor mai mici scolari poeziile si povestile care si nouďż˝, maturilor, ne-au „colorat“ copilďż˝ria. Alďż˝turi de cele mai frumoase poezii ale Elenei Farago, manualul mai cuprinde povesti precum „Ursul pďż˝cďż˝lit de vulpe“, „Motanul ďż˝ncďż˝ltat“ sau „Pinocchio“. Se poate spune cďż˝ autorul manualului nu a fost tocmai inspirat ďż˝n cazul frumoasei povesti a lui Carlo Goldoni, inserďż˝nd ďż˝n manual un fragment care si unui matur ďż˝i dďż˝ fiori. Astfel, pďż˝pusa de lemn fďż˝uritďż˝ dintr-o bucatďż˝ de lemn de bďż˝trďż˝nul Geppeto se ďż˝mbolnďż˝veste de friguri. Pinocchio este descoperit de Zďż˝na cea bunďż˝, care vrea sďż˝ ďż˝i dea un leac nu prea gustos. Pinocchio ďż˝si dďż˝ seama si ďż˝i cere ďż˝nainte mai multe bucďż˝tele de zahďż˝r, dupďż˝ care refuzďż˝ sďż˝ ďż˝nghitďż˝ medicamentul. ďż˝n cele din urmďż˝, Zďż˝na, ďż˝n bunďż˝tatea ei, ďż˝i spune ce e cu leacul miraculos si cďż˝ dacďż˝ nu ďż˝l va ďż˝nghiti, ďż˝n cďż˝teva ceasuri va ajunge pe lumea cealaltďż˝. Neďż˝ntelegďż˝nd prea bine consecintele gestului sďż˝u, Pinocchio se ďż˝ncďż˝pďż˝tďż˝neazďż˝ si nu bea medicamentul, chiar si atunci cďż˝nd Zďż˝na ďż˝l ďż˝ntreabďż˝ dacďż˝ nu-i este fricďż˝ de moarte. El afirmďż˝ cu tďż˝rie cďż˝ nu-i este fricďż˝ de absolut nimic si-si asumďż˝ riscul sďż˝ moarďż˝. ďż˝n acel moment, Zďż˝na vine cu argumentul suprem. Citind ďż˝n continuare este imposibil ca cei mai mici dintre elevi sďż˝ nu ďż˝nteleagďż˝ de ce a cedat sďż˝rmanul Pinocchio. „ďż˝n clipa aceea, usa ďż˝ncďż˝perii se deschide si patru iepurasi negri ca smoala aduserďż˝ pe umeri un sicriu mic“. Nedumerit Pinocchio ďż˝i ďż˝ntreabďż˝ ce vor de la el, iar cel mai mare dintre iepuri ďż˝i rďż˝spunde „...am venit sďż˝ te luďż˝m“. ďż˝ngrozitďż˝, pďż˝pusa le spune cďż˝ nu e cazul, cďż˝ ďż˝ncďż˝ nu a murit, dar iepurele ďż˝n rol de cioclu ďż˝i dďż˝ asigurďż˝ri cďż˝ nu e devreme, deoarece mai are doar cďż˝teva minute de trďż˝it „fiindcďż˝ te-ai ďż˝ncďż˝pďż˝tďż˝nat sďż˝ nu bei doctoria“. ďż˝n fine, Pinocchio cedeazďż˝ nervos, ďż˝nsfacďż˝ paharul si ďż˝nghite totul pe nerďż˝suflate. ďż˝n final nu toatďż˝ lumea este multumitďż˝. Doar Zďż˝na si-a atins scopul, ďż˝n schimb iepurii au plecat de unde au venit, cu golul: „De data asta am fďż˝cut drumul degeaba. Si luďż˝nd din nou micul sicriu la spinare, iesirďż˝ din ďż˝ncďż˝pere bombďż˝nind si mormďż˝ind printre dinti“. Pďż˝pusa se aratďż˝ ďż˝ncďż˝ntatďż˝ de efectele leacului si-i declarďż˝ Zďż˝nei cďż˝ se simte mult mai bine: „Parcďż˝ m-a ďż˝nviat din morti“. Cu toate astea a rďż˝mas marcatďż˝ de argumentele folosite si ďż˝si exprimďż˝ trauma ďż˝n gura mare. „...am sďż˝-mi aduc totdeauna aminte de iepurii cei negri, cu sicriul pe umeri...“.

Si povestile din gr�dinit� au gradul lor de tragedie

ďż˝nvďż˝tďż˝torul Florin Dimon, inspector scolar responsabil de ďż˝nvďż˝tďż˝mďż˝ntul primar, a recunoscut faptul cďż˝ ďż˝n unele manuale de pe care se studiazďż˝ ďż˝n clasele primare si nu numai, unele lectii lasďż˝ de dorit. „Tot timpul este loc de mai bine si cred cďż˝ aceste continuturi ar trebui revizuite. Din pďż˝cate apar uneori si lucruri al cďż˝ror continut stiintific lasďż˝ de dorit, ceea ce este si mai grav decďż˝t o poveste tragicďż˝ ori o poezie foarte tristďż˝. Dar, ďż˝ntr-adevďż˝r, cďż˝nd se aleg manualele alternative ďż˝nvďż˝tďż˝torii trebuie sďż˝ aibďż˝ mare grijďż˝ ce continuturi aduc ďż˝n fata copiilor, pentru cďż˝ acum au apďż˝rut pe piatďż˝ fel de fel de manuale“, a declarat inspectorul scolar Florin Dimon. Povestile copilďż˝riei nu sďż˝nt ďż˝ntotdeauna dintre cele mai frumoase. Pentru a avea o moralďż˝ si pentru ca ascultďż˝torii sďż˝ tragďż˝ niste ďż˝nvďż˝tďż˝minte din ele, autorii lor au introdus elemente mai putin plďż˝cute, tocmai pentru a creste suspansul si pentru ca efectul sďż˝ fie cel scontat. Banala
„Caprďż˝ cu trei iezi“ poate crea nopti ďż˝n sir cosmaruri copiilor de grďż˝dinitďż˝, dacďż˝ povestea le este spusďż˝ cuvďż˝nt cu cuvďż˝nt asa cum a scris-o Ion Creangďż˝ si nu trecďż˝ndu-se peste episodul cu peretii stropiti cu sďż˝nge ori capetele iezilor cu dintii rďż˝njiti proptite ďż˝n ferestre. „Cďż˝nd la grupa micďż˝, adicďż˝ unor copii de trei-patru ani, li se spune povestea «Capra cu trei iezi», nu se pune accent pe elementele tragice. Educatoarea, prin calitďż˝tile pe care trebuie sďż˝ le aibďż˝, scoate ďż˝n evidentďż˝ alte elemente, cum sďż˝nt ascultarea si neascultarea, dragostea fatďż˝ de pui si invers, partea moralďż˝. Chiar dacďż˝ este o poveste mai tristďż˝ la un moment dat, continutul ei le este fďż˝cut cunoscut copiilor la vďż˝rste ceva mai mari, cďż˝nd le este accesibil. Dar la grupele mici se foloseste dramatizarea si schimbďż˝m sirul povestii. Astfel, lupul nu ďż˝i mai mďż˝nďż˝ncďż˝ pe iezi. Lucrďż˝m si la crearea unei povesti care are ďż˝nceputul celei scrise de Creangďż˝, dar cu alt final“, a declarat Liliana Simion, institutor la Grďż˝dinita nr. 5 Piatra Neamt. La fel de triste si cutremurďż˝toare pentru copii pot fi si poeziile. Autoarea Elena Farago este studiatďż˝ cu poeziile „Gďż˝ndďż˝celul“ si „Cďż˝telusul schiop“. „Sďż˝nt poezii mai triste, dar din care copiii pot trage ďż˝nvďż˝tďż˝minte fďż˝rďż˝ a-i speria. Mesajul acestora douďż˝ este sďż˝ iubim si sďż˝ ďż˝ngrijim animalele, fďż˝rďż˝ sďż˝ punem prea mult accent pe suferinta personajelor. Important este sďż˝-i coordonezi ďż˝n asa fel ďż˝ncďż˝t tragedia sďż˝ nu iasďż˝ ďż˝n prim plan. Dacďż˝ e sďż˝ analizďż˝m ceea ce facem noi la dezvoltarea limbajului, atunci si Albďż˝ ca Zďż˝pada, si Cenusďż˝reasa si Scufita Rosie, toate sďż˝nt pe alocuri ďż˝ncďż˝rcate de dramatism. Dar aceste povesti au si variante mai putin tragice si atunci noi alegem ceea ce este adecvat vďż˝rstei“, a declarat educatoarea Tania Fundďż˝turďż˝.