Mere poloneze pe masa nemtenilor

• e, partial, motivul pentru care kilogramul se duce pďż˝nďż˝ la 7-8 lei • singurele fructe de productie mioriticďż˝ ar fi ciresele iesene si piersicile constďż˝ntene • ďż˝n Neamt sďż˝nt doar douďż˝ mii de hectare de livadďż˝, majoritatea ďż˝n gospodďż˝rii individuale •

6 lei kilogramul de mere galben-verzulii ďż˝n pietele nemtene. ďż˝n magazine, pretul urcďż˝ pďż˝nďż˝ la 8 lei pe kil. Nemtenii dau bani buni pe fructe, iar principala cauzďż˝ este cďż˝ livezile la noi s-au dus pe pustii. Agricultorii locali nu mai au curaj sďż˝ se lanseze ďż˝ntr-o afacere atďż˝t de riscantďż˝, iar pomii pe care ďż˝i mai au unul altul prin grďż˝dinile personale nu fac fatďż˝ cererii. Necesarul de fructe al nemtenilor rďż˝mďż˝ne sďż˝ fie satisfďż˝cut pe bazďż˝ de import. Asa se face cďż˝ ďż˝n tot timpul anului mďż˝ncďż˝m mere poloneze, pe care le gďż˝sim la discretie pe toate tarabele, ambalate la lďż˝ditďż˝. Specialistii de la Directia pentru Agriculturďż˝ si Dezvoltare Ruralďż˝ Neamt spun cďż˝ Polonia si Republica Moldova sďż˝nt furnizorii cei mai fideli pentru piata romďż˝neascďż˝ si, deci, si nemteanďż˝. „Luďż˝m mere de la fratii nostri din Republica Moldova si din Polonia. Pe mere, ei sďż˝nt cei mai fideli furnizori. Caisele sďż˝nt aduse din Uniunea Europeanďż˝, cu precďż˝dere din Italia si Grecia. Ciresele sďż˝nt autohtone, de la Iasi si Suceava, dar vin si din Republica Moldova. Iar acum piersicile mai apar ca fiind din Constanta. Preturile lor sďż˝nt mari, ďż˝ntr-adevďż˝r, dar nu cred cďż˝ din cauza transportului, cďż˝t din cauza raportului cerere - ofertďż˝“, zice Liviu Bumbu, directorul DADR Neamt. Aceastďż˝ institutie are un rol foarte important ďż˝n cosul zilnic cu fructe ďż˝ntrucďż˝t are competenta si obligatia sďż˝ verifice ďż˝ntreg procesul. „Toate fructele trebuie sďż˝ ďż˝ndeplineascďż˝ normele europene de calitate. Noi, prin compartimentul de specialitate, verificďż˝m toate etapele, de la producere, pďż˝nďż˝ la comercializare, de la momentul ďż˝n care a fost plantat pomul ďż˝n livadďż˝, pďż˝nďż˝ cďż˝nd intrďż˝ fructele ďż˝n vamďż˝. Pentru a fi siguri cďż˝ se respectďż˝ normele si, deci, e protejat ecosistemul. Dar si pentru protectia consumatorilor“, spune Liviu Bumbu, directorul DADR Neamt.

De ce cost� at�tia lei un kil de mere?

„S-au fďż˝cut plantďż˝ri, dar putine“, explicďż˝ seful Directiei Agricole. „Si chiar dacďż˝ la nivel national ar fi livezi suficient cďż˝t sďż˝ asigure o productie rezonabilďż˝, ar rďż˝mďż˝ne o altďż˝ problemďż˝ gravďż˝, aceea a depozitďż˝rii. La mere, dar la toate fructele ďż˝n general“, mai zice el. Explicatia stďż˝ ďż˝n consumul neregulat de fructe. Oamenii mďż˝nďż˝ncďż˝ fructe mai mult toamna, putin prin varďż˝ si foarte putin iarna. Un motiv este si faptul cďż˝ nu existďż˝ la ora actualďż˝ ďż˝n tarďż˝ depozite pentru pďż˝strarea fructelor proaspete. Iar ďż˝n Neamt nu e niciunul. „Merele sďż˝nt scumpe pentru cďż˝ nu avem depozite ďż˝n care sďż˝ le pďż˝strďż˝m si nu putem oferi mere la consum ďż˝n tot timpul anului. S-au mai ďż˝nfiintat depozite prin Sapard, ďż˝nsďż˝ nu ďż˝n judetul nostru. Sďż˝nt ceva discutii cu societatea Turanto, care a anuntat cďż˝ intentioneazďż˝ sďż˝-si ďż˝nfiinteze ďż˝n viitor un depozit, dar la ora actualďż˝ nu este nici unul ďż˝n judet. E drept cďż˝ nici n-ar avea de ce sďż˝ existe. Livezile nemtene sďż˝nt ďż˝n declin. Dacďż˝ acum zece ani ne puteam mďż˝ndri cu cďż˝teva mii de hectare de livadďż˝, acum mai sďż˝nt 2.229. Din care numai 187 sďż˝nt ďż˝n proprietatea unor societďż˝ti de profil, majoritatea fiind ďż˝n gospodďż˝riile individuale. Cele mai reprezentative ďż˝n domeniu sďż˝nt Societatea Agricolďż˝ Trei Sate, de la Ion Creangďż˝, care are 54 de hectare cu ciresi, visini si pruni, precum si societatea Dorinel din Bozieni, care are 106 hectare, toate pe rod. Mai sďż˝nt cam 108 hectare ďż˝n gospodďż˝riile din Agapia, majoritatea meri. Iar perspectivele nu sďż˝nt fericite. Plantatii noi sďż˝nt doar la Urecheni (5 hectare) si Agapia (3 hectare ďż˝nfiintate ďż˝n aceastďż˝ primďż˝varďż˝). Plus un hectar plantat cu cďż˝tinďż˝ ďż˝n comuna Bahna.