De 0,4 lei s�r�cie
An cu gr�u mult. Recolte ametitoare. Primele combine intrate �n lanurile din sud au �nt�lnit opozitia d�rz� a unei armate str�nse r�nduri-r�nduri. Ca-n legendele cu Darius, �not�nd �n p�durile de spice de peste Dun�re. Ca-n colindele care vorbesc de paiul „�nalt c�t trestia“, cu „spicul c�t vrabia“. N-am mai v�zut de multi ani asa lanuri compacte, frumoase, neatinse de neghin� si buruian�. Nici porumbul, verde-�ntunecat, nu absenteaz� dintr-o competitie a recoltelor mari. M-am nimerit �ntr-o dimineat� l�ng� un lan de floarea-soarelui de l�ng� Buz�u, de acolo de unde �ncepe s� urce Moldova. Trezite din noapte si sp�late de roua diminetii, toate talerele cu corola galben-aurie si miezul maroniu deschis primeau binecuv�ntarea soarelui. Venind din directia astrului zilei, pe o potec� str�juit� de flori de dr�gaic�, tr�iam senzatia c� fetele aurii ale lanului m� privesc. Floarea-soarelui se uita la mine cu o mie de ochi de codan�, iar eu, intimidat, i-am cobor�t �n ierburi si-n p�m�nt. Ce �nseamn� toat� aceast� bog�tie dintr-un an agricol care �l urmeaz� pe cel secetos, arat de inundatii, batjocorit de grindin�, care a fost 2007? Ieri m-am nimerit l�ng� unul din putinii fermieri rom�ni americani de la noi, doctorul Mihai Petcu, st�p�nul celei mai mari ferme de vaci de lapte de l�ng� Bucuresti si al unor largi terenuri agricole cultivate, �ntre altele, cu gr�u. Primele remorci desc�rcau deja �n silozuri gr�ul nou. �nc� umed, �nc� t�n�r, �nc� �nrourat. V� bucurati de gr�u, �i spun doctorului Petcu! E tonic s� ai o asemenea recolt�. Ce se va �nt�mpla cu ea? Ce va aduce aceast� recolt� t�ranului rom�n? R�spunsul reputatului specialist m-a socat. S�r�cie, spune el. Anul trecut, kilogramul de gr�u era cump�rat cu zece mii de lei vechi. Acum oferta marilor angrosisti, a panificatorilor este de patru mii lei pe kilogram. �n lei noi, asta �nseamn� o cobor�re de la un leu pe kilogram la 0,4 lei. V� asteptati s� scad� pretul p�inii? Dac� aceasta v� e asteptarea, v� dau o veste rea: v� �nselati, spune fermierul Petcu. Asteptati degeaba. P�inea se va vinde la acelasi pret. Socotesc �n cap ce stiu eu despre p�inea din magazin. Niste franzele mici, cu t�r�te sau graham, de circa 250 de grame, cost� 12.000 si 16.000 lei vechi. O p�ine de un kilogram ar costa deci �n jur de 50.000 lei vechi. Cine umfl� pretul, cine salt� potul? Fabricantul, probabil, si nu �n cele din urm�, negustorul din magazin. T�ranul r�m�ne mai departe cu s�r�cia. Istoria �l trage mereu �n piept. Recolta mare, spune doctorul Petcu, �l �ndeamn�, �n lipsa spatiilor de depozitare si pentru a evita riscul degrad�rii, s� v�nd� repede. S� v�nd� ieftin. Cu alte cuvinte, de 0,4 lei s�r�cie. T�ranul vinde si cump�r� s�r�cie. Pretul stabilit de marii snapani ai pietei p�inii, din faza gr�u si f�in� p�n� �n faza franzel�, nu acoper� pretul lucr�rilor de arat, discuit, sem�nat, fertilizat, ierbicidat si, fireste, pe cel al semintei. T�ranul �si vinde si cump�r� s�r�cia. Aceeasi s�r�cie din vremea lui Gheorghiu Dej si Ceausescu, aceeasi s�r�cie din perioada fanariot�, s�r�cia lui lucie si ancestral�. �l poate salva Guvernul? �l poate salva Presedintia care organizeaz� niste seminarii seci despre scumpirea aberant� a energiei? Rom�nul cump�r� cea mai scump� energie din Europa cu toate c�, �n m�runtaiele p�m�ntului, se mai g�sesc petrol si gaze. Se ieftineste gr�ul si se scumpeste curentul electric extras din g�rlele nationale. Din Lotru, din Olt, din Arges. Curent extras si din g�rla european� a Dun�rii. Se ieftineste gr�ul, dar nu se ieftineste p�inea. Paradox al tranzitiei sau porc�rie a snapanilor pe care t�ranii s�nt nevoiti s-o tolereze si s-o �nghit�? �n unii ani, hectarul de gr�u produce �n jur de o ton� de recolt�. Anul acesta, primele hectare tunse de combine au dat c�te patru si sase tone. Gr�u mult cu toate c� jum�tate din c�mpiile rom�ne au r�mas necultivate. Gr�u c�t s� hr�nim toat� Europa. Gr�u putin pentru a ne hr�ni p�lmasii c�mpului.
|