Vin americaniii!

La or� de maxim� audien��, menestrelul �ef al diploma�iei rom�ne�ti, despre Mihai-R�zvan Ungureanu este vorbire, iese pe televizor �i ne anun��, �op�ind n�t�ng �ntr-un picior, c� visul de aur al bunicilor no�tri, cro�etat la lamp� tocmai din 1940, este pe cale s� se �ncheie cu happy-end: Vin americaniii!
De ce crede domnia sa cďż˝ romďż˝nii ďż˝i aďż˝teptau ďż˝ncďż˝ din 1940 pe yankei este mai greu de exprimat, fie ďż˝i dacďż˝ ne amintim cďż˝, la ora aceea, bďż˝ieďż˝ii de peste ocean stďż˝teau bine mersi acasďż˝ la ei, vrďż˝jiďż˝i de „poveďż˝tile de la gura sobei“ ale preďż˝edintelui Roosevelt.
Nici �n 1944, c�nd �n sf�r�it au venit americanii �i ne-au bombardat copios Bucure�tiul �i Valea Prahovei, nu se apucaser� bunicii no�tri de cro�etat vreun r�nd la visul �sta, de care acum face at�ta caz nepo�elul R�zvan.
Pe atunci romďż˝nii erau ďż˝ncďż˝ ďż˝ntr-un „brďż˝derschaft“ prelungit cu nemďż˝ii ďż˝i bunicii hďż˝lďż˝duiau prin smďż˝rcurile de la Cotul Donului sau descopereau frumuseďż˝ile Siberiei, iar cei mai norocoďż˝i subtilizau pe acasďż˝ ceasurile uitate de soldaďż˝ii germani pe ghizdelele fďż˝ntďż˝nilor, unde aceďż˝tia se spďż˝lau dimineaďż˝a civilizat ďż˝i sportiv.
Ce e drept, dup� 1945, bunicii no�tri, s�tui de ifosele �i de damful de votc� al noului ocupant �n pufoaic�, au �nceput s� suduie �ederea prelungit� a americanilor pe malul vestic al Elbei, mir�ndu-se de ce se tot scarpin� �ia �n turul pantalonilor �i nu trec odat� apa, pentru a-�i a�terne taberele pe malul Prutului, prelungire cu Kog�lniceanu.
Dup� 1945 s-au tot i�it bunii no�tri cu ochii �n soare, dup� niscaiva avioane care s� aduc� �i americani, nu numai bombe, dar nu �tiau s�racii c� la Yalta �i Potsdam, meridianul trasat cu creionul lui Stalin �mp�r�ea Rom�nia �n 90% EST �i 10% VEST. De creion au �inut �i americanii, �i englezii, �i nu i-a tremurat nim�nui m�na.
�i acum, vine val-v�rtej nepotu lu' Ungureanu, st�rnind colbul pe uli�� �i url�nd �n gura mare c� vin americanii.
S� vie s�n�to�i, �i ce-or s� fac�, o s� ne p�zeasc� de Marea Neagr�?
Au noroc c� s�ntem popor iert�tor �i ospitalier, iar Murfatlarul �nc� n-a secat. Poate punem de o nou� minoritate, a 19-a, c� traseistele de pe axa Cernavod�-Constan�a-Mangalia au dat zvon de mare fierbere, c� amor�iser� s�racele, de at�ta stat.
Ca sďż˝ testeze terenul, Washington-ul ne-a trimis-o ca emisar pe Condoleezza Rice, o fďż˝tucďż˝ coaptďż˝ ďż˝i la minte ďż˝i biologic, care ne-a vizitat ďż˝ara ďż˝n cďż˝teva ore, numai suficiente pentru a semna „Acordul de acces“ la nu ďż˝tiu ce ďż˝i pentru a ne declara cďż˝ de acum sďż˝ ne ďż˝inem de fraďż˝i cu americanii.
P�cat c� dup� semnare n-a fost timp de stropit evenimentul, nici m�car pre� de o s�rm�lu�� �i un pahar de oarece, ca s� aib� m�car o amintire despre Rom�nia. C� a�a s�nt americanii �tia �n rela�ia cu noi, c�nd �i a�tept�m nu vin, iar c�nd vin, nu stau mult, un motiv �n plus ca s� ne invidieze Irakul.
Noua geostrategie american� o s� ne coste de o s� ne usture, dac� �inem seama numai de valul contesta�iilor europene cu privire la noua postur� a Rom�niei, de gazd� a pu�c�riilor zbur�toare americane. Expansionismul american �n Europa, justificat de antiterorism, �ncepe s� deranjeze toate axele europene, ceea ce nu cade bine Rom�niei. Mai devreme sau mai t�rziu se va dovedi c� Irakul, dac� nu era, trebuia inventat.
Cďż˝t despre noi, vorba poetului, bucuroďż˝i le-om duce toate… iar pe nepot sďż˝-l strďż˝ngďż˝ cineva de pe uli��, cďż˝ se face searďż˝ repede ďż˝i se dďż˝ drumul la cďż˝ini.