UE TAXEAZ� INCOMPETENTA CU 3 MILIOANE DE EURO
�n proiectul de la Agapia
• Uniunea European� a cerut banii �napoi pentru proiectul de la Agapia • acesta trebuia s� fie finalizat �n vara anului 2006, �ns� acest lucru nu s-a �nt�mplat nici p�n� �n prezent • proiectul, �n valoare de 4.785.000 de euro, a fost finalizat �n proportie de 52% • Uniunea European� cere putin peste 3 milioane de euro • primarul Vasile Cucos afirm� c� a primit promisiuni c� proiectul va fi reluat cu finantare de la Guvern • Neputinta si nep�sarea au lovit cumplit proiectul de reabilitare turistic� de la M�n�stirea Agapia, Rom�nia fiind nevoit� s� returneze o important� sum� de bani Uniunii Europene pentru c� lucr�rile nu au fost finalizate la termenul stabilit. La r�ndul lui, Guvernul a actionat �n judecat� firma Diekat, c�stig�toarea licitatiei, consider�nd c� aceasta este principalul vinovat de cele �nt�mplate. Informatiile noastre arat� c� procesul se afl� �n faza de recurs, dup� ce Diekat a pierdut �n prim� instant�. P�n� atunci, Rom�nia va fi bun� de plat�. Investigatiile Comisiei Europene �n cazul proiectului cu pricina, „Rehabilitation of Agapia Monastery Touristic Area” au stabilit c� Rom�nia trebuie s� �napoieze Comisiei Europene suma de 3.190.148,05 euro. �n cazul proiectului de la Agapia, autorit�tile europene au constatat c� problemele identificate tin de incompetent�, dezinteres si, posibil, coruptie. La aceast� concluzie s-a ajuns dup� ce s-a constatat c� lucr�rile din proiect au fost realizate abia pe jum�tate.
„Vreau s� fac m�car statia de epurare“
Consiliul Local Agapia este beneficiarul acestui proiect si a contribuit cu 11,1% din valoare lui. Banii, o sum� care se �nv�rte undeva la 2,5 miliarde de lei, reprezent�nd cofinantarea Consiliului Local Agapia, au fost obtinuti cu ajutorul unui credit bancar. Cum era si de asteptat, sup�rat de toat� aceast� poveste este primarul comunei Agapia, Vasile Cucos. Acesta este nemultumit c� investitia nu a fost realizat� si asteapt� ca promisiunile guvernantilor s� fie puse �n practic�. „Chiar ast�zi (n.r - vineri, 4 iulie) am discutat la minister si mi s-a promis c� �n 3-4 s�pt�m�ni lucr�rile vor fi reluate. Eu le-am spus c� vreau ca m�car statia de epurare s� o punem pe picioare. Banii nostri s�nt �n cont. Nu s-a atins nimeni de ei, asa c� am putea rezolva problema statiei. Nu este bine c� s-a ajuns aici. Eu am tras un semnal de alarm� �nc� din 2006 si le-am spus celor de la minister s� rezilieze contractul cu Diekat, �ns� nu m-au ascultat. Mi-au r�spuns c� ce treab� am eu s� cer asa ceva. Acest proiect a avut dou� mari lacune. �n primul r�nd, termenul de 1,8 luni a fost foarte scurt, iar �n al doilea r�nd el nu corespundea nici valoric. Diekat ar fi trebuit s� sesizeze aceste lucruri si s� mearg� la renegociere, �ns� nu s-a �nt�mplat asa. Doi ani nu s-a lucrat aproape de loc. Proiectul a fost realizat �n proprotie de 52% si s-au pl�tit aproximativ 2,2 milioane de euro. Fiecare si-a pl�tit cota parte, asa cum prevedea contractul. Cum se executa o lucrare, cum se f�cea plata. Bine�nteles, dup� ce se f�cea si constatarea pe teren. Acum situatia este incert�. Anul trecut au fost discutii la Comisia European� si s-a stabilit s� se returneze banii. Eu am primit promisiuni de la ministrul Borbely c� proiectul va fi reluat cu finantare de la Guvern. Ar urma ca reabilitarea c�sutelor s� fie preluat� de Ministerul Culturii, iar celelalte investitii de c�tre Ministerul Lucr�rilor Publice si Amenaj�rii Teritoriului. Acum am primit iar promisiuni. Vreau s� facem statia de epurare si am discutat si la minister, dar mi-au spus c� lucr�rile vor fi reluate. Astept�m s� vedem ce o s� se mai �nt�mple“, a declara primarul Vasile Cucos.
„Monitorul“ a tras primul semnal de alarm�
Povestea trist� a proiectului a fost relatat� pentru prima dat� de ziaristii cotidianului „Monitorul“. �n vara anului 2006, reporterii au constatat la fata locului c� lucrurile nu stau deloc bine, desi termenul de finalizare a lucr�rilor se apropia cu repeziciune. La acea vreme, Luiza Popescu, reprezentant al Delegatiei Uniunii Europene la Bucuresti, care a ajuns la Agapia �n urma articolului ap�rut �n cotidianul „Monitorul“, declara: „A fost un control surpriz� la Agapia si am constatat c� nu se misc� nimic acolo. Nu se lucra nici la canalizare, nici la statia de epurare. Numai la c�sute erau vreo 10 muncitori care mai mult st�teau dec�t munceau. Conform contractului de lucru, proiectul trebuia finalizat pe data de 8 iulie. Am prelungit termenul p�n� pe 31 octombrie, cu speranta c� se va face ceva, �ns� este putin probabil. Au �nceput reabilitarea mai multor c�sute, �ns� nu au terminat nici una. Consider c� cei de la Diekat nu pot s� realizeze aceast� lucrare. S�nt foarte sup�rat� pentru c� nu ar fi trebuit s�-i accept�m. Acolo este mai mult� distrugere dec�t reabilitare; materialele s�nt folosite aiurea, iar dac� intri �ntr-o c�sut� te iei cu m�inile de cap. Nu stim ce s-a �nt�mplat pentru c� societatea Diekat a primit banii la timp. Dac� au ajuns sau nu la firmele care lucreaz� �n subantrepriz� nu stim, pentru c� nu avem control asupra prestatorilor de servicii. Am constatat, de asemenea, c� inginerul societ�tii Inocsa mai mult se afl� �n concediu la Agapia, dec�t cu treab�. De c�te ori am fost acolo, nu l-am gasit niciodat� pe santier, iar el ar trebui s� urm�reasc� lucrarea 24 de ore din 24”. La putin timp dup� descinderea ziaristilor �n zon�, lucr�rile au fost abandonate si contractele reziliate. Asa cum spuneam, �ntre Diekat si autorit�tile rom�ne exist� un litigiu comercial la Curtea International� de Arbitraj Comercial de la Paris.
|