C�s�toria de convenient�, aduc�toare de cet�tenie UE
• cei mai multi cet�teni str�ini care locuiesc �n Neamt s�nt din t�ri din afara Uniunii Europene • moldovencele si turcii s-au �ndr�gostit �n judet • c�s�toriile le pot aduce dreptul la liber� circulatie �n spatiul Schengen • autorit�tile stau cu ochii �n patru pentru a-i identifica si depista c�s�toriile de convenient� • dou� astfel de cazuri au fost descoperite anul trecut si unul �n acest an • C�s�torii de convenient� s�nt si prin judetul Neamt, desi nu se poate spune c� au devenit o mod�. Dac� �n urm� cu c�tiva ani, vedeam numai �n filmele americane ce �nseamn� asa ceva, a venit timpul ca si tara noastr� s� fie „r�vnit�“ de cet�tenii str�ini, din state care nu s�nt membre ale UE. Si asta pentru c� obtinerea unui document de identitate emis de Rom�nia permite, asa cum se stie, circulatia liber� �n t�rile din spatiu Uniunii Europene. Dat� fiind aceast� facilitate, unuii str�ini au �nceput s� ne dea t�rcoale, scopul final fiind acela de a obtine cet�tenia si, implicit, dreptul la libera circulatie. Cel mai usor, acest lucru poate fi f�cut prin c�s�torie. Statisticile arat� c�, �n judetul Neamt, profilul cet�teanului str�in s-ar �ncadra �n trei mari categorii: femeia provenit� din Republica Moldova (35-45 de ani), c�s�torit� cu un rom�n; cet�teanul turc (45-55 de ani) c�s�torit cu o rom�nc� si cet�teanul italian, de regul� pensionar, venit �n Neamt pentru a-si cheltui banii. �ntruc�t num�rul c�s�toriilor �ntre cet�teni rom�ni si persoane din t�ri din afara UE este destul de mare, autorit�tile stau cu ochii �n patru pentru a identifica acele c�s�torii de convenient�, aduc�toare de cet�tenie. Astfel, periodic, asa cum am v�zut si �n filme, sotii s�nt poftiti la Biroul Imigr�ri, unde s�nt intervievati. De regul�, �ntreb�rile au leg�tur� cu viata partenerului, scopul fiind acela de a afla dac� cei doi locuiesc sau nu �mpreun�. Se poate spune c� interviurile au dat roade, lucr�torii Biroului de Str�ini Neamt identific�nd dou� c�s�torii de convenient� �n 2007 si una p�n� la sf�rsitul lui mai 2008. „Noi tinem leg�tura cu fiecare familie mixt� de acest gen. Periodic, facem interviuri pentru a afla dac� este sau nu o c�s�torie de convenient�. Ca si �n alte state civilizate si la noi astfel de c�s�torii s�nt pedepsite de lege. �ncerc�m s�-i depist�m pe cei care doresc, ca �n urma unor c�s�torii, s� obtin� dreptul de sedere �n Rom�nia. Anul trecut am avut dou� astfel de cazuri, iar �n acest an unu. Este vorba de cet�teni turci si moldoveni. Dac� familiile respective au copii, nu mai este cazul s� tinem aceste interviuri. Acelasi lucru este valabil si �n cazul c�s�toriilor mai vechi de 3 ani. Dac�, �n urma interviurilor, consider�m c� sotii mint, lu�m decizia de �ndep�rtare din tar� a cet�teanului str�in. Decizia poate fi contestat� �n termen de 10 zile la Curtea de Apel Bac�u“, a declarat comisarul sef Mihail Sescioreanu, seful Biroului Judetean pentru Imigr�ri Neamt.
Trebuie precizat c� num�rul cet�tenilor str�ini aflati �n evidentele Biroului pentru Imigr�ri, a crescut simtitor fat� de anul trecut. La aceast� dat�, �n judet s�nt 763 de str�ini, fat� de 583 �n urm� cu un an. 255 dintre acestia provin din 15 state membre ale Uniunii Europene, iar din alte 33 de state, 508. Fat� de aceeasi perioad� a anului trecut, num�rul str�inilor din state UE a crescut cu 79. Cei mai multi „stranieri“, care locuiesc �n judetul Neamt, provin din Republica Moldova (271), Italia (142), Turcia (92), Ucraina (22), SUA (15) si Siria (16). �n ceea ce-i priveste pe cei proveniti din state nemembre ale UE, ei se �mpart �n dou� categorii. �n prima se afl� cei cu sedere permanent�, �n num�r de 74, iar �n cea de-a doua s�nt inclusi cei cu sedere temporar� - 493. Majoritatea cet�tenilor str�ini, din state nemembre UE, se afl� �n judetul Neamt pentru re�ntregirea familiei. Este vorba de nu mai putin de 271 de persoane.
|