Regele vine la serviciu pe bicicletďż˝

Afl�ndu-m� cu treburi jurnalistice �ntr-o tar� pe care norocul a asezat-o �n mijlocul Europei, un coleg de meserie, dar care �si tocea pixul �n acea lume fasonat�, m-a �ntrebat dac� nu vreau s� �l v�d pe rege venind la serviciu pe biciclet�. M-am mirat de dou� ori: o dat� pentru c� nu credeam c� o majestate, uns� de Dumnezeu s� p�storeasc� muritorii, are serviciu. A doua oar� m-am mirat c� un suveran nu se deplaseaz� cu Rolls Royce-ul, ci cu modesta biciclet� la care au �nceput s� renunte chiar si chinezii. Serviciul, �n sensul de slujb�, ne este rezervat nou�, p�lmasilor. Regii, care stau cu sceptrul la un lat de palm� de tronul Celui de Sus, nu coboar� la orarul zilnic al unei meserii remunerate. M� rog, �n acea tar� regele se ducea dimineata la Palat c�lare pe biciclet� si se �ntorcea dup� opt ore de n�dusit �n numele natiei, acas� la nevast�, scuzati, la regin�. Programul meu s-a complicat subit �n acea deplasare si am ratat sansa de a o vedea pe majestatea sa pedal�nd la inventia cu dou� roti, ghidon si combustibil �n rezervorul turloaielor. Azi (n.r. - joi), c�nd scriu aceste r�nduri, l-am v�zut pe premierul rom�n T�riceanu, apologet al motoarelor cu ardere intern�, colectionar de h�rburi istorice care scot fum prin coad�, asud�nd spre Guvern c�lare pe vehiculul pe dou� roti. Spre amuzamentul general, �n spatele primului ministru, pedala v�njos un t�n�r sepepist care �si exercita, �n premier�, obligatiunile de paz� si protectie c�lare pe un mijloc de deplasare similar. Semnala premierul cu m�na �ntins� intentia de a face la st�nga, semnala si omul cu pistol aceeasi intentie, asezat cu doi pasi mai �nd�r�t. �ntr-o intersectie, dinainte anuntat� presei, T�riceanu a f�cut declaratii. P�i dac� face B�sescu declaratii la iesirea din c�rcium� de ce n-ar face si primul ministru la desc�lecarea de pe biciclet�? Liberalul, bine dispus, a �ndemnat populatia metropolei, pentru a sc�pa de smog si otr�virea pl�m�nilor, s� mearg� la slujb� pe jos, cu bicicleta sau �n mijloacele de transport �n comun. E mai s�n�tos si mai patriotic. Dac� n-as tr�i �ntr-un Bucuresti otr�vit, as r�de. Premierul se tine de snoave. Dar tr�iesc �n cea mai poluat� capital� european�. Bucurestenii, din motive de poluare si stres, tr�iesc �n medie cu patru ani mai putin dec�t or�senii din R�mnicu V�lcea, s� zicem, sau Piatra Neamt, copiii, p�n� la v�rsta de patru ani fac, �n proportie de 80 la sut�, polipi. Nu e de r�s, ci de pl�ns. Iat� de ce am luat �n serios �ndemnul primul ministru si am notat primul gest european �ntr-o Rom�nie dispus� s� r�d� de orice. Nu �nt�mpl�tor ni s-a dus vestea c� r�dem si de propria noastr� moarte. T�rile cu care ne-am cununat din Europa Occidental�, form�nd marele club al celor 27, au obtinut, la cap�tul multor actiuni de acest gen, performanta de a tr�i �n orase curate, pline de flori, iar �n lumea lor r�urile, chiar si atunci c�nd traverseaz� metropole, s�nt limpezi. Nu stiu c�ti bucuresteni, �n graba zilnic�, au renuntat la serviciile din ce �n ce mai constisitoare, e drept, prin scumpirea benzinei, ale autoturismului personal. Dar s�m�nta odat� aruncat� va germina. M-am simtit, urm�rind la televizor gestul parc� �n joac� al premierului, mai european dec�t �n alte zile. Mi-am amintit vechimea stilat� si igienic� a Bruxellesului, Luxemburgul care este o tar�-parc, cu vestigii istorice p�strate cu infinit� grij�, chiar si Parisul care mai p�c�tuieste uneori, mai spre periferie, prin neglijente gospod�resti m�runte. �nt�mplarea de la Bucuresti a coincis cu o alta, mai ad�nc� �n semnificatii, petrecut� la Castelul Peles din Sinaia. Familia regal� a f�cut prima primire de diplomati la asez�m�nul statornicit de Carol I, �ntemeietorul de fapt al Rom�niei moderne. Ne relu�m, �ncet, greoi, dar ne reocup�m pozitia �n lumea bun� a Europei din care ne-a alungat criv�tul rosu din R�s�rit.