Protestul mireselor
�n Bucuresti este anuntat un protest al mireselor. Din stirea citit� „pe repede“ de un crainic �nteleg c� mai multe femei, tinere si mai putin tinere, �si exprim� pe str�zile Capitalei nemultumirea c� s�nt periodic cotonogite de soti. O statistic� �ntocmit� de nu stiu ce firm� de protejat „oame“ ne situeaz� pe un loc fruntas �n Europa �n materie de violent� �n familie. La mine la S�ngeru e unul b�tut s�pt�m�nal de nevast�, femeia aleg�nd momentele c�nd omul ei e beat crit�. C�nd sotul se descoper� a doua zi plin de cucuie, consoarta �i explic� senin� c� a c�zut si s-a lovit cu capul de pereti. Astept si un miting al b�rbatilor b�tuti de neveste. La Craiova, tot ast�zi (joi, c�nd notez aceste r�nduri) politia anunt� o razie care angajeaz� 500 de galonati pentru capturarea unor indivizi care au f�ptuit acte violente. La Cluj, acum dou� zile, suporterii echipei U, �narmati cu b�te si pietroaie, au �ncercat linsarea admiratorilor echipei CFR. Un t�n�r poart� �n m�n� cu hot�r�re o bucat� de caldar�m cu care poti asasina nu doar un om ci o vit�. De altfel, ciom�garul din rafinatul oras transilvan, model de viat� occidental� pentru miticii din Regat, i-a rupt fata si spinarea unui cameraman al Jandarmeriei. Nici tinerii �n uniform�, prev�zuti cu pulane de cauciuc, nu s-au l�sat mai prejos. D�deau cu sete mai ales �n cei deja c�zuti. Eroisme �n vreme de pace. �n Italia, un t�n�r blond din Galati, frumos ca Adonis, s�-l pui �n poz� si s�-l lipesti la ran�, a pisat cu ciocanul sc�f�rlia italianului la care lucra, trec�ndu-l pe lumea cealalt�. Isprava p�r�ndu-i-se neterminat�, g�l�teanul a sufocat cu perna si consoarta italianului care �l angajase s�-i fie de sprijin �n gospod�rie. Ca un f�cut, �n Italia rom�nii acoper� aproape zilnic pagina �nt�ia a ziarelor cu fapte abominabile. Doi tineri rom�ni au jefuit cel mai v�rstnic prelat din lume, dup� ce duhovnicul �i tratase cu omenie. Un alt conational, de meserie peste, si-a corectat sclava de 19 ani cu pumnii pentru c� venea noaptea acas� prea devreme si ca atare producea putin. Corectia, extrem de violent�, a trecut-o pe nefericit� Stixul. La Cluj, spuneam, imaginile confrunt�rilor stradale au fost cumplite si neasteptate pentru un oras locuit �ndeobste de ardeleni, adic� de cei pe care �i punem �n bancuri pentru calmul lor proverbial. Violenta, s�lb�ticia acoper� Rom�nia? Ce se petrece cu noi? Am urm�rit meciul decisiv al finalului de campionat de fotbal. P�n� la un punct, rivalitatea dintre cele dou� echipe clujene p�rea explicabil�. Una picase deja �n divizia secund�, alta avea sansa de a dob�ndi titlul de campioan�. Prima nu mai avea ce pierde. Cea de-a doua putea aduce municipiului de pe Somes un titlu pe care nu l-a avut niciodat�. M�ndria, p�n� la urm�, aureola Clujul �n �ntregime. De unde at�ta �nd�rjire vecin� cu ura? Mi-a atras atentia costumul de papitoi pus la patru ace al antrenorului echipei Universitatea Cluj si mai ales agitatia lui isteric�, gata s�-l duc� la o criz� de apoplexie. Am �nteles c� �l cheam� Mezaros. Posibila explicatie au dat-o seara jurnalistii, cit�nd surse ale procuraturii. Din cei 1,7 milioane euro care asteptau �ntr-un diplomat vis-à-vis de stadion, cic� 500.000 euro erau pentru antrenor. S� explice asta violenta numitului Mezaros, gata la un moment dat s� intre pe stadion si s�-l str�ng� de g�t �n direct pe arbitrul care dictase corect un 11 metri? Violent�, violent�, violent�. Azi, �n Bucuresti, protesteaz� miresele. M�ine, poate, mirii. Si copiii ar avea dreptul s�-si strige nemultumirile pentru umilinte, b�t�i, pentru s�r�cie. �ntre timp viata politic� de la Bucuresti si din tar� curge normal. Presedintele viziteaz� poduri pe care nu le-a f�cut, vezi Doamne, adversarul politic Orban, actual ministru al transporturilor. Critic�ndu-l, domnul B�sescu uit� c� a fost si el de cinci ori ministru al transporturilor iar acele poduri existau, �n aceeasi stare de paragin� si �n vremea lui. �n politic� demagogia este o calitate obligatorie. Altfel nu ajungi mare. Despre violent� ce s� mai vorbim! Ea urc� p�n�-n Parlament si chiar mai sus, p�n�-n dealul Cotrocenilor.
|