Pe Lacul Bicaz, B�t�lie cu nesimtirea
• pe Lacul Bicaz a debutat o ampl� operatiune de str�ngere a pet-urilor • acestea s�nt extrem de numeroase, dovad� a nesimtirii a numerosi turisti • Pe lacul Bicaz a �nceput, odat� cu prima zi de mai, „b�t�lia“ cu pet-urile. Au fost antrenate �n aceast� actiune 12 persoane special instruite pentru „pigulirea“ apei de mizerie, dar si unele ambarcatiuni ale firmei Munteanu SRL, �nsemn�nd mai multe b�rci, hidrobiciclete, un ponton plutitor si vasul Sucevita. Activitatea este condus� administrativ de c�tre Viorel Munteanu, seful portului cu acelasi nume si sustinut� financiar de c�tre Hidroserv, firm� apartin�nd Hidroelectrica. Zilnic, fiecare om implicat adun� aproximativ 50 de saci cu pet-uri, pe care, mai apoi, �i transport� cu nava Sucevita �n zona portului Munteanu. La c�teva zile, cu un autotren, sacii iau calea S�vinestiului, pentru reciclarea pet-urilor. Conform �ntelegerii, oamenii primesc 35 de lei pe zi, plus o mas� cald� la pr�nz. Lu�ndu-se �n calcul experienta anilor trecuti, cel mai probabil, ecologizarea luciului de ap� va dura c�teva luni. „Eradicarea fenomenului �ns� nu va putea avea loc dec�t �n conditiile �ntocmirii la v�rf a unui program de m�suri legislative dup� model european, aplicat cu severitate p�n� jos“, afirm� martorii ocazionali ai actiunii de pe lacul Bicaz. Aceeasi p�rere o au si oficialii locali, pentru care, �n fiecare an, cur�tarea lacului presupune cheltuieli foarte mari. Pe termen scurt, lumea consider� c� numai o implicare a administratiilor locale, de la Vatra Dornei �n jos, ar putea stopa flagelul pet-urilor. C�t despre schimbarea mentalit�tii, toti apreciaz� c� este o problem� de durat�. P�na una, alta, �n zon� avem de-a face cu cel mai mare focar de infectii, fapt recunoscut, �nc� de anul trecut, at�t de reprezentantii Apelor, Mediului, c�t si de c�tre prefectul de Neamt, Toader Mocanu.
De ce nu se iau m�suri?
Asadar, la Bicaz, mini-vacanta �nceputului de mai a prilejuit turistilor aflati �n treac�t s� ia cunostint� pe viu de mizeria ce pluteste �n deriv� pe luciul de ap�, �n amonte de baraj. Fiecare dintre acestia, uimit de cele v�zute, a �ncercat pe loc s�-si dea cu p�rerea, cel mai adesea vorbele slobozite lu�nd forma unor s�geti directionate c�tre conducerea comunit�tii locale si spre locuitorii din zon�. „Nu se poate, asa ceva nu trebuie tolerat. Ce face prim�ria? De ce nu iau m�suri cei de la Mediu sau cei de la Ape? Credeam c� moldovenii s�nt oameni curati, dar ...“, si multe altele, vorbe ce au avut menirea s� sifoneze grav imaginea tr�itorului din zon�. Este adev�rat c� sub privirea lor critic� actiunea de igienizare se afla �n plin� derulare, dar �n imensitatea „covorului“ de obiecte plutitoare, ambarcatiunile antrenate �n ecologizare treceau neobservate. Si totusi, cei 12 temerari ai luptei cu pet-urile �si vedeau linistiti de treab�, chiar dac� uneori ploaia moc�neasc� si curentii de aer rece le puneau „bete-n roate“. „Ce s� facem? �i frig, dar noi trebuie s� ne facem norma c� doar s�ntem pl�titi pentru asta“, a afirmat Petru Tanase, unul dintre „culeg�torii“ de pet-uri. „Pe zi adun�m si transport�m la mal peste 50 de saci de om. Avem noi o norm� stabilit�, dar cel mai adesea o dep�sim, pentru c� s�nt at�t de multe pet-uri, �nc�t totul pare a nu se mai sf�rsi. Unde credem azi c� am terminat, m�ine-i la loc. Si asta pentru c� acesti curenti de ap�, cu care ne lupt�m zilnic, aduc mereu din deal alte pet-uri si alte mizerii“, a declarat Gheorghe Maties, coleg de ambarcatiune cu T�nase.
Lacul - cos de gunoi pentru cei certati cu bunul simt
Av�nd aliura unor adev�rati „lupi de mare“, cu obrazul cr�pat de v�nt, dar cu un optimism de invidiat, „pigulitorii“ de pet-uri nu se zg�rcesc �n a slobozi din c�nd �n c�nd si c�te o glum�. Cel mai adesea acestea f�c�nd trimitere la munca lor, precum si la puzderia de obiecte plutitoare descoperite pe ap�. „G�sim �n ap� de toate. Bidoane, crengi, lemne, mobil�, papuci, lighene din plastic, lenjerie intim� si multe altele, ca s� nu mai vorbim de licorile aflate �n pet-uri. Visinat�, afinat�, vodc�, vin, dar si benzin�, uleiuri si alte otr�vuri. Ce mai, toat� mizeria de pe lume“, ne-a povestit Romic� Baltag. „Oamenii �stia parc�-s nebuni. Dau pe ap� tot gunoiul. M� �ntreb dac� se va sf�rsi vreodat� acest obicei prost, �nc�t lacul nostru s� fie curat cum �l stiu eu de c�nd eram mic“, a spus, cu oarece of �n suflet, Constantin Ailenei. Dialogul nostru a avut loc printre cele c�teva �mbuc�turi luate la repezeal� �n pauza de mas�, ca, mai apoi, fiecare dintre interlocutori s�-si ia gr�bit pozitia de lop�tar, pentru a intra din nou �n dispozitiv. Asta p�n� spre ora 17, c�nd actiunea unei zile se va fi �ncheiat. „Mai avem de str�ns 20 de saci de om p�n� plec�m acas� si asta nu-i putin“ au spus ei, mai cu seam� stiind faptul c� dup� mas� randamentul este ceva mai sc�zut. „Uite-asa facem �n fiecare sezon de c�tiva ani �ncoace, mai cu seam� de c�nd cu bidoanele astea. Eu cred c� situatia asta nu va putea fi controlat� niciodat� dec�t dac� vor fi aplicate m�suri drastice“, a declarat Vasile Munteanu, om la peste 70 de ani, fost plutas, dar si marinar pe apa lacului Bicaz.
De actiunea din acest an se ocup� nepotul s�u Viorel Munteanu, sef de port, de la care aveam s� afl�m, ce si cum, cu actiunea de ecologizare de pe lac. „Nu s�nt la prima actiune de acest fel. De altminteri, av�nd experient�, am f�cut �n aceast� prim�var� si un proiect pe aceast� tem�. L-am �naintat la Prefectur�, unde am propus, printre altele, ca ecologizarea s� �nceap� �n februarie prin cur�tarea malurilor. Dac� s-ar fi tinut cont de ideea mea, acum, c�nd creste lacul, nu ne-am fi confruntat cu acest dezastru. Este adev�rat c� foarte multe obiecte vin de pe Bistrita, dar au fost si multe r�mase pe maluri de anul trecut c�nd apa era sc�zut�. Alarmant este faptul c� la aceast� or� nu putem sti c�t va dura cur�tarea lacului. Eu estimez c� ne trebuiesc pe putin 2-3 luni. Drama e c� sezonul turistic a �nceput si ne-a prins descoperiti la acest capitol“, a declarat Viorel Munteanu, cel ce a pus la b�taie �ntreaga logistic� a actiunii.C�t priveste p�rerea edilului Bicazului, Constantin Catrinoiu, acesta consider� c� efortul ar trebui s� fie unul comun, care s� implice comunit�tile locale de pe V�ile Bistritei si Bistricioarei, dar si ale comunit�tilor riverane lacului. „Sigur toate acestea �n parteneriat cu cei de la Apele Rom�ne, Protectia Mediului si Directia Silvic�“, a spus primarul de Bicaz, localitate asupra c�reia planeaz� �n fiecare an, ca imagine negativ�, dezastrul ecologic de pe apa lacului.
|