Scoli p�r�site
• din �nv�t�m�ntul nemtean au disp�rut, �n doar un an, 2.835 elevi • adic� 113 clase • �n patru ani, au disp�rut circa 10.000 de elevi, adic� vreo 400 de clase • la 15 septembrie 2007, s-au �nscris �n �nv�t�m�ntul primar 23.175 de elevi, fat� de 24.960 c�ti ap�reau �n scripte, pe 15 septembrie 2006 • 9.154 de elevi nemteni au situatia ne�ncheiat� sau au fost declarati corigenti dup� semestrul I • cel mai mic procent de promovabilitate se �nregistreaz� la SAM - 60,94% • Populatia scolar� �n judetul Neamt se mentine �n trendul �n care a intrat de ani buni, fiind �n continu� sc�dere. �n acest an scolar, de exemplu, s�nt cu 2.835 de elevi mai putini fat� de anul de studiu anterior. Sc�derea se �nregistreaz� la ciclul primar, gimnazial si �n licee. Potrivit datelor oferite de Inspectoratul Scolar Neamt, la data de 15 septembrie 2007, s-au �nscris �n �nv�t�m�ntul primar 23.175 de elevi, fat� de 24.960 c�ti ap�reau �n scripte, pe 15 septembrie 2006. �nv�t�m�ntul primar are cu 1.785 copii mai putin �n acest an si sc�derea se �nregistreaz� �n special �n mediul rural, �n urban fiind un minus de 29. Adic�, aproximativ cu o clas�, �n vreme ce la tar� au disp�rut circa 71 de clase primare (normativele prev�d ca o clas� s� aib� 25 de elevi). La gimnaziu, lucrurile stau cam la fel. S-au �nscris �n septembrie 2006 un num�r de 25.759 copii, iar anul acesta, 25.052. Sc�derea este cu 707 elevi, adic� vreo 28 de clase, disp�rute �n mod egal, la tar� si la oras. �n �nv�t�m�ntul liceal, la zi, anul trecut erau 17.378 cursanti, iar anul acesta, 17.035. Aproape toate clasele disp�rute, aproximativ 14, s�nt din unit�tile de �nv�t�m�nt de la orase. Situatia se schimb� �ns� la �nv�t�m�ntul liceal seral sau cu frecvent� redus�. Dac� �n septembrie 2006 erau scolarizati 1.837 de tineri, �n septembrie anul trecut ap�reau 1.945, adic� �n plus cu 108. Cele patru clase nou-�nfiintate se reg�sesc �n licee rurale, asta fiind o dovad� a faptului c� multi dintre copiii de la tar� nu mai au posibilitatea de a-si continua studiile la oras sau unii dintre cei care nu au reusit s� urmeze cursurile unui liceu la timpul potrivit, au ales s� fac� acest lucru, dar la o unitate de �nv�t�m�nt la care pretentiile dasc�lilor ar putea fi mai reduse �n comparatie cu ceea ce se cere la liceele de elit� de la oras.
400 de lac�te, pentru tot at�tea clase, �n ultimii patru ani
Zece mii de elevi reprezint� diferenta dintre populatia scolar� �nregistrat� �n Neamt acum patru ani si cea de acum. Adic� au fost �ncuiate circa 400 de clase. „Sc�derea populatiei scolare a dus la diminuarea num�rului de posturi/ norme �n judet si a avut si un impact negativ asupra realiz�rii unor norme si catedre didactice. Din acest motiv, a fost nevoie ca prin Programul de �nv�t�m�nt Rural s� recurgem la conversie profesional�, lucru realizat �n ultimii ani �n judetul Neamt de voie, de nevoie. Sper�m ca schimbarea politicii salariale practicate de angajatori s� �i determine pe nemteni s� vin� acas�, cu copiii, ori s�-si �ntemeieze familii �n judet, astfel �nc�t populatia scolar�, care �n ultimii patru ani a sc�zut cu 10.000, s� creasc� din nou“, a declarat inspectorul general Mihai L�c�tusu.
Num�rul mic de elevi face ca, �n circa 600 de clase din scolile nemtene, efectivul s� fie mai mic dec�t prev�d normativele, lucr�ndu-se cu 15-20 de copii. Un exemplu de unitate de �nv�t�m�nt �n care elevii se �mputineaz� de la un an la altul este Scoala nr. 2 Piatra Neamt. „�n acest an, termin� clasa a IV-a patru clase si vom intra �n clasa a V-a cu doar trei. Din start este afectat num�rul de catedre. P�n� acum mergeam cu sase-sapte clase pe nivel si acum avem c�te cinci clase, doar la a II-a si a VI-a si c�te patru clase la celelalte“, a declarat directoarea Ermilia Chirut�.
Mii de medii ne�ncheiate sau de netrecere
La sf�rsitul primului semestru al anului scolar �n curs, 2.623 de elevi din scoli primare, gimnaziale, licee si scoli de arte si meserii nu aveau situatia scolar� �ncheiat�. Dintre acestia, pentru 180 nu au �ncheiat situatiile �nv�t�torii, iar pentru 559, dirigintii de la clasele V-VIII. La fel st� situatia �n cazul a 1.101 liceeni si 783 de elevi de la scoli de arte si meserii. Datele oferite de Inspectoratul Scolar arat� faptul c� �n vreme ce �n cazul a peste 2.500 de elevi nu se poate spune dac� au trecut de primul semestru sau nu, ei fiind cu situatia ne�ncheiat�, pentru 13,5% din totalul celor �nscrisi la �nceputul anului n-a iesit medie de trecere. Procentul de promovabilitate la clasele mici este, pe semestrul I al anului �n curs, de 94,74%. La gimnaziu, promovabilitatea a fost de 89%, la liceu - de 78,28%, iar �n scolile de arte si meserii - de 60,94%. Per total, promovabilitatea �n scolile nemtene dup� primul semestru al anului scolar �n curs, �n judetul Neamt, este de 86,5%.
CASETA
Statistici sumbre
Conform statisticilor oficiale, �n perioada 1980-1990, num�rul populatiei sub 15 ani a sc�zut de la 5,9 milioane la 5,5 milioane. Aceast� tendint� a continuat si dup� 1990. �n perioada de dup� recens�m�ntul din anul 1992, reducerea medie anual� a populatiei tinere a fost de aproape 0,3 procente. Datorit� mentinerii fertilit�tii sub nivelul de �nlocuire a generatiilor, populatia t�n�r� va cunoaste o sc�dere semnificativ� �n perioada 2003-2025, de la 3,6 milioane la 2,5 milioane persoane, ceea ce, �ntr-o prim� faz� se va repercuta asupra sistemului de �nv�t�m�nt, dar ulterior va afecta piata muncii, iar �ntr-o ultim� etap� raportul necesar pentru realizarea unui echilibru �ntre v�rste, reflectat �n mecanismele de functionare a sistemului de pensii.
Ponderea tinerilor �n totalul populatiei se va diminua, la r�ndul s�u, de la 16,7% la 13,1%. Populatia adult� din Rom�nia va fi de 13,4 milioane persoane �n 2025 (cu 1,6 milioane persoane mai putin dec�t �n 2004). �n schimb, ponderea populatiei v�rstnice va creste continuu. �n perioada 2004-2025, cresterea populatiei v�rstnice va fi de aproximativ trei procente (de la 14,3% la 17,4%), iar ponderea tinerilor se va reduce de la 16,7% la 13,1%, ceea ce va duce la accentuarea gradului de �mb�tr�nire demografic� a populatiei Rom�niei. �n perspectiva anului 2025 num�rul persoanelor v�rstnice �l va dep�si pe cel al tinerilor. Indicele de �mb�tr�nire va fi mai mare dec�t 100 �n majoritatea judetelor t�rii.
Datele statistice comparative cu t�rile membre ale Uniunii Europene ne ofer� deocamdat� un usor avantaj. Populatia Rom�niei are o medie ceva mai ridicat� pe grupele de v�rst� foarte tinere si pe segmentul considerat activ, iar la grupa persoanelor v�rstnice indicatorii s�nt cu aproape dou� puncte procentuale sub media t�rilor membre ale Uniunii Europene.
Nu acelasi lucru se poate spune despre rata ocup�rii prin raportare la celelalte t�ri membre ale Uniunii Europene. Analiza indicatorilor privind structura ocup�rii fortei de munc� reflect� discrepante �ngrijor�toare. �n loc s� se apropie de valorile Uniunii Europene, Rom�nia �nregistreaz� o continu� sc�dere a ocup�rii fortei de munc�, �nsotit� de cresterea populatiei inactive �n v�rst� de munc�.
Tara noastr� se num�r� printre putinele t�ri din Europa care a �nregistrat un ritm negativ de crestere a ocup�rii, fiind �ntrecut� la acest indicator doar de Polonia, ceea ce face s� se situeze pe penultimul loc �n clasamentul f�cut potrivit acestui criteriu. �n timp ce media de crestere a ocup�rii �n cele 25 de t�ri membre ale Uniunii Europene a fost de 1%, Rom�nia a cunoscut o sc�dere continu�, media ajung�nd la -2,6% �n intervalul 1999 -2004. Ponderea populatiei inactive din totalul populatiei, �n acest interval de timp, a fost �n Rom�nia de 62,9%, �n timp ce media UE-15 a dep�sit cu putin 50% (51,6%). Potrivit ultimului studiu Eurostat, �n septembrie 2006, rata populatiei ocupate, la nivelul UE-27 era de 64,3%, cu 4,7% mai ridicat� dec�t cea �nregistrat� �n Rom�nia.
Rata de activitate a populatiei de 15 ani si peste a �nregistrat o evolutie descendent� �ntre 1997-2002, sc�z�nd de la 64,8% la 56,0%, evolutie si mai accentuat� �n anul 2005 (trimestrul IV): 55,5%.
O analiz� a migratiei rom�nesti ilustreaz� faptul c� majoritatea provine din mediul rural si din orasele mici, de provincie. Jum�tate din num�rul emigrantilor au v�rste cuprinse �ntre 26 si 39 ani. S�nt persoane deja formate si cu un �nalt potential de munc�. V�n�toarea de creiere a f�cut s� creasc� segmentul tinerilor absolventi de liceu si facultate (18-24 ani) la 14%. Oricum, aproape 90% dintre emigrantii rom�ni au studii profesionale, liceale si superioare. Datele difer�, �n functie de sursa de cercetare. �n studiul de impact “Liberalizarea pietei muncii din Rom�nia. Oportunit�ti si riscuri”, realizat recent de oficiile de specialitate ale Ministerului Muncii Solidarit�tii Sociale si Familiei, absolventii cu studii superioare reprezint� 10-12% din totalul emigrantilor legali. �n statisticile publicate, tot la sf�rsitul anului trecut, de Fundatia pentru o Societate Deschis�, �n cadrul studiului “Locuirea temporar� �n str�in�tate. Migratia economic� a rom�nilor: 2002-2006”, ponderea este mai mic� (7%), �n sc�dere cu 10 procente fat� de prima etap� a migr�rilor, cea de dup� 1990. Putin relevante diferentele procentule dac� se iau �n calcul detaliile. Valorile sunt �n crestere pentru ingineri si arhitecti, urmati la mic� distant� numeric� de profesori si economisti, tehnicieni, medici si farmacisti. Specialistii de la Departamentul pentru Munc� �n Str�in�tate si Oficiul pentru Migratia Fortei de Munc� estimeaz� c� o pondere �nsemnat� a emigrantilor cu studii primare sau gimnaziale o detin copiii si adolescentii care au plecat �mpreun� cu familia si care �si vor definitiva educatia �n str�in�tate.
�ngrijor�toare este �ns� tendinta de crestere a somajului �n r�ndul tinerilor, ceea ce contribuie la tensionarea situatiei de pe piata muncii. Incidenta somajului BIM de lung� durat� �n r�ndul tinerilor a crescut semnificativ, cu impact negativ �n zona rural�. Problema cea mai grav�, �n acest moment, o constituie somajul de lung� durat�. Dup� nivelul de instruire, 33 % din totalul somerilor BIM provin din r�ndul persoanelor cu preg�tire liceal�. �n totalul somerilor BIM, absolventii �nv�t�m�ntului universitar detin o pondere de numai 6,3%. Cifrele reale ar putea fi mult diferite, deoarece multi tineri din aceast� categorie refuz� s� se �nregistreze la oficiile de somaj. Reprezentantii Ministerului Muncii apreciaz� c�, �ntre principalele cauze ale somajului �n r�ndul tinerilor, cea mai important� este necorelarea sistemului educational si al calific�rilor produse de �nv�t�m�nt, cu cerintele pietei muncii.
|