O lege aiurea

Nenorocirea mai tuturor legilor postdecembriste const� �n supunerea lor conjuncturilor. �n 1991, de exemplu, presedintele a primit o situatie capro-verzist�. E ales prin vot direct si universal, ca un presedinte de republic� prezidential�, dar are prerogative de republic� semiprezidential�. Aceast� ciulama constitutional� a fost rezultatul unui compromis �ntre Puterea FSN-ist�, interesat� �ntr-un Ion Iliescu fortos, si Opozitia anti-FSN-ist�, interesat� �ntr-un Ion Iliescu anemic. At�t �n 1991, c�t si �n 2003, Puterea si Opozitia au acceptat compromisul, socotind c� presedintele si guvernul vor fi din aceeasi grupare politic�. �n aceste conditii, desemnarea unui ministru apare drept efect al unei �ntelegeri �ntre presedinte si premier. O �ntelegere lesne de realizat, dat fiind c� am�ndoi s�nt din acelasi partid. Nimeni nu s-a g�ndit la vremea respectiv�, ce se va �nt�mpla c�nd presedintele si premierul nu se vor �ntelege. Fie pentru c� s�nt dusmani personali (ca acum), fie pentru c� s�nt din dou� partide diferite (cazul coabit�rii). Dac� s-ar fi g�ndit, legiuitorii ar fi precizat mult mai clar prerogativele fiec�ruia dintre cei doi �n desemnarea unui ministru. Decizia Curtii Constitutionale �n cazul Norica Nicolai a solutionat �ntr-un fel chestiunea. Prin partea dedicat� argument�rii, Curtea Constitutional� a evidentiat c� �n desemnarea unui ministru, potrivit articolului 85, aliniatul 2, din Constitutie, premierul si presedintele trebuie s� ajung� la o �ntelegere. Desi C�lin Popescu T�riceanu a contestat Decizia la vremea public�rii sale, �n propunerile ulterioare - pentru Justitie si pentru Externe - a tinut cont de ea. �nainte de a-si face cunoscut� propunerea l-a consultat pe presedinte. Din nefericire, aiureala legilor adoptate sub semnul intereselor de conjunctur� a continuat �ntr-o str�lucit� zburd�lnicie. Astfel, la trecerea prin Parlament a Legii votului uninominal s-a ad�ugat, sub presiunea PSD, un amendament impun�nd alegerea presedintilor Consiliilor judetene prin vot uninominal. La vremea respectiv�, propunerea si votarea au fost argumentate prin necesitatea ca desemnarea presedintilor consiliilor judetene s� nu mai r�m�n� la discretia combinatiilor ulterioare ale partidelor. A fost, cum s-a mai �nt�mplat de at�tea ori �n politicianismul postdecembrist, folosirea unor principii corecte pentru realizarea unor interese meschine. Conducerea PSD a fost presat� de baronii locali s� impun� PNL acest amendament pentru a-si asigura sefia la presedintia consiliilor judetene. C� asa au stat lucrurile s-a v�zut din m�sura c� presedintele Consiliului judetean s� fie ales doar �ntr-un singur tur. Asta va face imposibil� alierea partidelor politice pentru un al doilea tur, astfel �nc�t presedintele Consiliului judetean s� fie rezultatul unui vot consistent.
Dincolo de caracterul anticonstitutional al Legii, �n realitate ea a creat un fapt aberant. Pentru c� s-a propus si s-a votat �n grab�, Legea nu a prev�zut si sporirea puterilor detinute de presedintele consiliului judetean. Astfel c� ne vom confrunta cu o situatie asem�n�toare celei a presedintelui t�rii. Desi ales prin vot direct si universal, presedintele Consiliului judetean are, prin raportare la membrii Consiliului, aceleasi prerogative ca si pe vremea c�nd era ales de Consiliu. �n practic�, lucrurile se vor complica enorm. La nivelul consiliilor se vor crea tot felul de aliante de conjunctur� pentru a bloca decizia presedintelui. Dac� Legea nu se va schimba, vom asista la confruntarea pe c�t de zgomotoas�, pe at�t de inutil� �ntre presedinte si Consiliu cu efecte grave �n planul bunei administr�ri a judetului.