Judec�torul preliminar, „filtru“ �ntre procurori si instante
• proiectul viitorului Cod de procedur� penal� prevede institutia judec�torului preliminar • acesta poate trimite dosarul la instant� sau �l poate �napoia procurorilor pentru refacerea urm�ririi penale • magistratul are un termen ferm �n care trebuie s� decid� soarta unei cauze • procurorii apreciaz� c� legiferarea unei astfel de institutii echivaleaz� cu o antepronuntare • �n ultimii ani, Codul penal si cel de procedur� penal� au suferit numeroase modific�ri, �n c�utarea formei perfecte. Cum aceasta nu a fost, �nc�, descoperit�, un nou proiect aflat �n dezbatere public� pe site-ul Ministerului Justitiei instituie o nou� institutie, un fel de tampon �ntre Parchet si instantele de judecat�. Este vorba de camera preliminar�, care va fi condus� de un judec�tor preliminar. Acest magistrat ar trebui s� functioneze pe l�ng� fiecare instant� si are rolul de a verifica dosarele care vin de la anchetatori, �nainte de intrarea la judecata de fond a fiec�rei spete. Mai exact, judec�torul preliminar ar avea rolul de a verifica temeinicia si legalitatea rechizitoriului, adic� a actului de trimitere �n judecat� pentru fiecare inculpat. �n urma acestei analize, ar trebui s� intre la judecata propriu-zis� numai cauzele �n care organele de urm�rire penal�, �n spet� procurorii, au str�ns suficiente probe pentru a sustine acuzarea. „Scopul acestei proceduri este s� ajute la degrevarea instantelor de num�rul foarte mare de dosare pe care le au pe rol �n prezent. Cauzele �n care exist� erori se vor �ntoarce imediat la procuror pentru completare si nu vor mai fi restituite de judec�tori la Parchet dup� perioade mari de timp, asa cum se �nt�mpl� uneori acum. Situatia actual� nu duce dec�t la tergivers�ri. Eu cred si sper c� acest filtru va conduce la responsabilizarea tuturor magistratilor: a procurorilor �n faza de urm�rire penal�, si a judec�torilor“, a declarat pentru un cotidian central secretarul de stat �n Ministerul Justitiei, Katalin Kibedi.
„Verificarea dosarelor exist� si acum“
De partea cealalt�, procurorii apreciaz� c� aceast� institutie nu se impune, deoarece o verificare a cauzelor exist� si acum, iar c� un astfel de judec�tor s-ar antepronunta �ntr-o situatie de verificare preliminar� a unui dosar. „Cred c� o verificare de acest fel ar �nsemna, �n anumite cazuri, o antepronuntare. Dac� se verific� legalitatea si temeinicia trimiterii �n judecat� si se constat� c� dosarul trebuie trimis pentru refacerea sau completarea urm�ririi penale, nu e nici o problem�. Dar, �n cazul �n care o cauz� trece de camera preliminar�, �nseamn�, din punctul meu de vedere, o antepronuntare. La judecata de fond ar trebui s� fie o condamnare, nu se mai poate proceda la o restiture la Parchet, si nici nu se mai poate da o solutie de achitare. Cel�lalt judec�tor deja este obligat s� constate vinov�tia inculpatului. Una e s� fie acelasi judec�tor, care poate cere restituirea, sau poate da o condamnare sau o solutie de achitare, si alta e ca dosarul s� treac� prin nu stiu c�te comisii. Verificarea aceasta exist� si acum, cauzele pot fi retrimise pentru refacerea urm�ririi penale dac� se constat� anumite deficiente. �n plus mai este factorul timp. Cauza st� �n camera preliminar�, st� la instant�, or ideea este reducerea perioadei de solutionare a unui dosar, at�t la Parchet, c�t si la instante“, a declarat Virgil Cornea, prim-procuror adjunct al Parchetului Judetean Neamt.
Model german
Judec�torul preliminar are dreptul s� verifice actele �ntocmite de procuror si s� ia o decizie, de acceptare �n instant� sau de restituire c�tre unitatea emitent�. Se verific� probele, modul de obtinere a acestora, dac� se impune sau nu punerea persoanei sub acuzare. �ntr-un interval de timp cuprins �ntre 10 si cel mult 30 de zile, judec�torul preminar trebuie s� decid� traseul viitor al dosarului. �n acest interval de timp, cei incriminati pot face contestatii, pot cere anularea anumitor probe sau a �ntregului rechizitoriu. Magistratul are autoritatea de admitere sau respingere a cererilor. Practic, camera preliminar� are rolul de a urm�ri respectarea procedurilor si nu se refer� la fondul cauzei. Dezbaterea public� are drept scop str�ngerea p�rerilor de la practicieni, iar �n urma acestora, proiectul poate suferi alte modific�ri p�n� s� se ajung� la o forma final� care s� devin� lege. �n cazul �n care Codul de procedur� penal� va avea pe viitor institutia camerei preliminare, judec�torul care se va ocupa de acest lucru va avea dreptul s� decid� asupra fiec�rui dosar care �i va ajunge pe birou. Cei care au lucrat la acest proiect s-au ghidat dup� sistemul judiciar penal german, unde exist� o astfel de institutie.
|